Serviciul Român de Informaţii a publicat vineri pe site Protocolul de colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale.
Documentul a fost încheiat pe data de 4 februarie 2009, fiind semnat de Tiberiu Niţu, prim-adjunct al procurorului general la acea vreme, şi Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI. Protocolul a fost aprobat de şefii celor două instituţii de la acea dată - Laura Codruţa Kovesi şi George Maior.
El a fost încheiat în baza Constituţiei, a Codului de procedură penală, a unor legi, ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern, dar şi a unor hotărâri CSAT, potrivit documentului declasificat de SRI.
Protocolul prevede "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor de la art. 2", care stipulează: "Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii".
Documentul mai prevede "acordarea de către experţii Serviciului, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală", precum şi acordarea de către SRI "a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele prevăzute la art. 2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată".
Articolul 3 cuprinde obiectivele cooperării: "punerea la dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii; asigurarea îndeplinirii atribuţiilor ce revin Parchetului în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare emise potrivit prevederilor din Codul de procedură penală; corelarea activităţilor de identificare, obţinere, valorificare, conservare şi prelucrare analitică a informaţiilor referitoare la infracţiunile prevăzute la art. 2".
Tot în articolul 3 se face referire la:
* constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor prevăzute la art. 2;
* acordarea cu titlu gratuit de către Serviciu a asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale;
* elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe comune;
* acordarea de către experţii Serviciului, în condiţiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 (1) - 91 (5) şi art. 98 Cod procedură penală;
* acordarea de către Serviciu, în condiţiile legii şi ale prezentului Protocol, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele prevăzute la art. 2, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată;
* crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi;
* participarea la programe comune de formare, specializare, pregătire sau perfecţionare profesională.
În ceea ce priveşte responsabilităţile Parchetului se precizează:
* asigură, prin procurorii specializaţi, valorificarea informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor, referitoare la iniţierea/săvârşirea de infracţiuni, transmise de către Serviciu, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
* comunică, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile modul de valorificare a informărilor sau sesizărilor primite de la Serviciu referitoare la infracţiunile prevăzute în art. 2, cu excepţia cazurilor în care, înainte de împlinirea termenului menţionat, se solicită informaţii suplimentare în legătură cu cauza. Termenul de 60 de zile curge de la data înregistrării informării sau sesizării la Parchet.
* pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii care prin natura lor prezintă interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Pune la dispoziţia Serviciului datele şi informaţiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariaţi civili ai acestuia în pregătirea sau săvârşirea de infracţiuni, dacă apreciază că, prin aceasta, nu se împiedică sau îngreunează aflarea adevărului în cauză.
Responsabilităţile SRI sunt:
* efectuează, în condiţiile legii, la cererea Parchetului, activităţi specifice în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni prevăzute la art. 2;
* pune la dispoziţia Parchetului date, informaţii şi documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informaţii clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru. Aceste informaţii trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice şi pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale;
* acordă sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informaţiilor în cauzele complexe dintre cele prevăzute de art. 2, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşoară activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă;
* acordă sprijin tehnic, prin compartimentele specializate, pentru activităţi necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91 (1) - 91 (5) şi art. 98 Cod procedură penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice;
* comunică Parchetului, la cerere sau din oficiu, informaţiile obţinute din derularea activităţilor operative de realizare a securităţii naţionale, care prezintă relevanţă şi pot fi valorificate în cadrul procesului penal;
* informaţiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie se comunică exclusiv procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
* efectuează, prin lucrători operativi anume desemnaţi, activităţile prevăzute în art. 224, alin. 2 din Codul de procedură penală, în cazurile prevăzute la art. 2;
* acordă sprijin, în condiţiile legii, la solicitarea scrisă a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infracţiunile prevăzute în art. 2, prin activităţi specifice, potrivit competenţei, precum şi prin efectuarea de expertize sau constatări tehnico- ştiinţifice;
* la solicitarea scrisă a Parchetului, acordă sprijin tehnic, în condiţiile prevăzute de art. 91 (1) - 91 (5) din Codul de procedură penală, în vederea constatării săvârşirii infracţiunilor prevăzute în art. 2, în condiţiile prevăzute de art. 465 din Codul de procedură penală, în baza unui plan comun de acţiune.
* la solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziţie, în termen de 15 de zile de la data obţinerii, informaţiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii.AGERPRES