În nebunia ultimelor săptămâni, mai ales a ultimelor două, nu vi s-a părut că lipsește ceva? Că în tot vacarmul din televizoare și stradă lipsește o voce?
Mie mi s-a părut! Inițial nu mi-am dat seama ce până când, la un moment dat, am văzut-o, la televizor, pe doamna Turcan. Nu mai știu ce zicea, oricum nimic care să merite reținut, dar am avut revelația de-o așteptam. Opoziția! Asta lipsea!
De când PSD a câștigat alegerile, șeful Opoziției a fost președintele României. Ceea ce, fie vorba între noi, nu că nu e treaba lui, dar nici măcar nu prea e legal ori moral. Dar, în fine, cineva trebuia să joace și rolul ăsta, așa că, e drept, cu stângăcii nepermise unui președinte, dar mai ales aparatului bine plătit din jurul lui, bine că a făcut cineva și asta.
Aaa… mi-am adus aminte ce spunea doamna Turcan! Spunea că PNL o să depună o moțiune de cenzură dacă PSD merge înainte cu cele două ordonanțe. În fine, la cum crescuse deja scandalul, moțiunea de cenzură era cel mai inutil lucru pe care putea să-l facă Opoziția.
Vă place sau nu, orice partid de guvernare, indiferent de numele și doctrina lui, are nevoie de o opoziție vie, de măcar un alt partid care să-l aducă la realitate și care să-i cenzureze pornirile. Ceea ce, acum, să mă scuzați, nu există. Niciunul dintre cele trei partide aflate, teoretic, clar în Opoziție - PNL, USR, PMP - încă nu și-a revenit nici din pumnii rezultatelor alegerilor, nici din moleșeala Sărbătorilor. Până și omniprezentul Traian Băsescu, acum senator, e tăcut, comunică numai pe Facebook și atunci doar pentru a se război cu vreun contestatar al închipuitei lui statui.
Cert este un lucru. În 2017, într-o lume tot mai imprevizibilă, în care excesele par să fie regula, nu excepția, un partid aflat la guvernare are nevoie de o opozițe parlamentară puternică și eficientă.