Săptămânile trecute, o femeie translator care asigura traducerea din ucraineană în limba germană a discursului președintelui Ucrainei, vizibil emoționată, cu vocea gâtuită, izbucnește în plâns la finalul mesajului transmis de Volodimir Zelensky. Filmulețul cu traducătoarea de limbă germană a devenit rapid viral pe rețele sociale, însă nu este nici pe departe un caz izolat. Li se întâmplă aproape zilnic românilor care stau în vămi și în centrele și zonele de tranzit, care traduc sau îi ghidează pe oamenii care ne-au trecut granița fugind din calea bombardamentelor. Sunt cei care iau „în piept” drama refugiaților, le ascultă poveștile spuse fără avertismentul: „atenție, urmează informații cu puternic impact emoțional!”. Și asta îi consumă.
La acești voluntari din „prima linie”, care la rândul au nevoie de sprijin pentru a nu claca, spun că s-au gândit reprezentanții celor două asociații, Youth Vision for Society și Curaj Înainte, care au lansat recent proiectul Volunteer Protect. Este vorba despre un program de consiliere psihologică și psihoterapie dedicat voluntarilor și traducătorilor implicați în acțiunile de ajutorare a refugiaților ucraineni. Cei care au nevoie de sprijin terapeutic trebuie doar să completeze un formular de programare pe site-ul www.yvs.ro (Calendar consiliere – Youth Vision for Society (yvs.ro)), unde găsesc și numele psihoterapeuților implicați în proiect, precum și intervalul orar în care aceștia sunt disponibili.
„Avem senzația că nu facem suficient”
Ideea de a-i ajuta pe cei care ajută s-a concretizat după ce Cristina, unul dintre voluntarii prezenți în Gara de Nord din București, a primit mesajul unei doamne care dorea să doneze bani pentru plata traducătorilor.
„Printre altele, s-a oferit să ne acorde suport pe organizare și a menționat că are experiență pe gestionarea unor situații de conflict sau cu o încărcătură emoțională foarte mare. Am găsit mesajul la câteva zile după ce am luat și eu contact direct atât cu voluntarii și traducătorii din Gara de Nord, cât și cu refugiații. Mi-am dat seama că au nevoie de sprijin și psihoterapie, pentru că volumul de muncă este foarte mare, fluxul de refugiați, la fel, iar ei sunt foarte puțini de fapt.
De exemplu, după un traducător strigă 10 persoane în același timp. Sunt suprasolicitați, iar pe lângă acest lucru poveștile oamenilor sunt foarte emoționante. Am tot discutat și eu, la rândul meu, cu diverși voluntari și ne povestim diverse momente trăite, povești auzite, întâmplări și așa mai departe.
Situația chiar are un impact emoțional foarte mare asupra noastră și, văzând dramele acestor oameni, avem senzația că nu facem suficient. O voluntară a avut o cădere nervoasă pentru că a uitat, din cauza oboselii, să ajute o persoană. Eu, la rândul meu, visez urât noaptea”, ne-a povestit Cristina Stîngu, președintele asociației Youth Vision for Society, inițiatorul acestui proiect.
„E un altfel de voluntariat și ceea ce vedem în jurul nostru ne încarcă și ne consumă foarte mult”, mărturisește Cristina, adăugând că „era nevoie de acest ajutor, ca să nu cedăm definitiv”.
Terapia înseamnă între 30 și 50 de minute/sesiune, în funcție de disponibilitatea psihoterapeutului, dar și a voluntarului/traducătorului care se programează.
„Colegii mei de la Curaj Înainte m-au ajutat să identific destul de repede un grup de psihoterapeuți disponibili. S-a creat aproape instant un grup pe WhatsApp unde am stabilit o întâlnire online, în cadrul căreia am făcut planul de bătaie, iar apoi am creat și pagina de site destinată acestui mic proiect”, a adăugat Cristina Stîngu.
„Zilnic, voluntarii implicați în ajutorarea refugiaților iau în piept dramele acelor oameni, cei care fug de distrugerea războiului. Ascultă poveștile, se consumă fizic și psihic pentru a ajuta. Acești oameni sunt de multe ori tineri. Trebuie să le asigurăm sănătatea lor psihologică, ca minim gest de susținere și solidaritate. Am creat o incredibilă armată de ajutorare și Volunteer Protect se identifică în răspunsul național la această criză”, a spus, pentru Jurnalul, Mihnea Dumitru, președintele asociației Curaj Înainte.
„La acest moment, avem 14-15 psihoterapeuți disponibili cu ajutorul cărora am creat un orar diversificat, astfel încât voluntarii și traducătorii să se poată programa atunci când consideră că au timpul necesar”
Cristina Stîngu, președinte Youth Vision for Society
Aproximativ 500.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România din momentul începerii invaziei rusești și până în seara zilei de 19 martie, potrivit Poliției de Frontieră. Iar în perioada 24 februarie - 7 martie, UNICEF susține că a identificat peste 500 de copii neînsoțiți care au trecut din Ucraina în România.