Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților din această săptămână se află un proiect de lege, inițiat de către Guvernul României, sub semnătura premierului Ilie Bolojan, prin care se propune ieșirea României dintr-un tratat încheiat în anul 1994, care, prin conținutul lui, ar contraveni agendei „Green Deal”. Mai exact, tratatul în cauză acordă o protecție combustibililor fosili, ceea ce „nu corespunde obiectivelor din sectorul energetic din perspectiva schimbărilor climatice”. Se mai invocă, de asemenea, că, în baza acestui tratat, există riscul, în continuare, al unor procese de arbitraj, România fiind deja chemată în nouă astfel de spețe. Proiectul de lege de denunțare unilaterală a acestui tratat nu reprezintă o obligație survenită ca urmare a unor directive ale UE sau ca urmare a nevoii de a transpune prevederi legislative ale Uniunii și nici nu a făcut obiectul unei consultări publice adecvate.
Intenția legislativă a Executivului condus de Ilie Bolojan a ajuns în Parlamentul României cu numărul PLX 566/2025 – proiect de lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona, la data de 17 decembrie 1994. Inițiatorul este Guvernul României, care menționează că această retragere este „prioritate legislativă pentru Legislatura 2024 – 2028”.
În expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, se arată că Tratatul privind Carta Energiei a reprezentat un instrument de politică externă al Uniunii Europene în domeniul energiei, în timp ce politica internă a UE în materie „a presupus elaborarea unui sistem complex de reguli având ca obiectiv susținerea unei piețe interne a energiei, însă contextul politicilor energetice la nivel global, regional și național, cadrul de cooperare creat în baza Tratatului devine tot mai perimat, oferind premisele inițierii unor acțiuni juridice împotriva statelor care acționează cu bună-credință, pentru dezvoltarea sistemului energetic la cele mai înalte și actuale standarde”.
Acordul de la Paris, „Biblia” Palatului Victoria
Dincolo de argumentele legate de posibilele litigii care ar putea fi generate împotriva României dacă țara noastră ar mai fi parte a acestui tratat, Guvernul Bolojan explică, în mai multe paragrafe, că agenda statului român în acest moment este „trup și suflet” arondată agendei „Green Deal”. Astfel, în documentul care însoțește legea în sine, Executivul susține că „în lipsa unor modificări substanțiale ale Tratatului privind Carta Energiei pentru a reflecta o schimbare considerabilă a politicii energetice și de protecție a mediului la nivelul Uniunii Europene și național, precum și a reglementărilor în acest sens la nivelul Uniunii Europene și respectarea Acordului de la Paris (Green Deal – n.red.), Tratatul nu mai reflectă realitățile legislative și politicile actuale ale României”.
Iar pentru a nu exista dubii despre ce anume politici actuale ale României este vorba, documentul precizează, negru pe alb, că: „Protecția acordată combustibililor fosili, în condițiile descrise mai sus și pentru o perioadă de timp nelimitată, nu corespunde obiectivelor din sistemul energetic din perspectiva schimbărilor climatice, astfel cum sunt definite în documentele programatice la nivel european și național (accelerarea tranziției de la combustibilii fosili la energia din surse regenerabile, realizarea unei mai mari independențe energetice, asigurarea securității energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”.
Guvernul României consideră că nu este bine că Tratatul privind Carta Energiei „previne implementarea proiectelor de mediu la nivel național”, fiind necesară retragerea din Tratat, pentru „respectarea Acordului de la Paris (Green Deal – n.red.), prin atingerea obiectivelor în ceea ce privește tranziția energetică și schimbările climatice”.
„Transparență” privind elaborarea proiectului de lege
Documentul întocmit de Guvern mai conține și alte detalii la fel de interesante din perspectiva modului în care au fost respectate procedurile de elaborare și, mai ales, care să reflecte afirmațiile făcute în cuprinsul expunerii de motive. Se specifică faptul că proiectul de lege în discuție nu se referă la aspecte precum impactul social, impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici, impactul asupra mediului concurențial, impactul asupra mediului de afaceri sau chiar impactul asupra mediului înconjurător. Asta, în ciuda faptului că, în expunerea de motive, Executivul vorbește despre schimbările climatice.
Mai mult, se mai precizează că proiectul nu se referă nici la evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile, iar în tabelul referitor la impactul financiar asupra bugetului consolidat al statului pe termen scurt, mediu și lung, sunt trase liniuțe la fiecare rubrică.
De asemenea, mai aflăm, din același document, că acest proiect de act normativ nu se referă la măsuri necesare transpunerii unor directive ale UE, la măsuri necesare aplicării cadrului legislativ al UE și nici la punerea în aplicare a unor hotărâri ale CJUE. Se arată doar că, „ulterior retragerii, statul român, prin Ministerul Energiei, nu va mai achita contribuția anuală de 39.246 de euro”.
Guvernul nu s-a consultat nici cu ONG-urile, nici cu institutele de cercetare, nici cu autoritățile administrației publice locale. Proiectul a fost trimis, spre avizare, la Consiliul Legislativ, CSAT, Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Curtea de Conturi. Doar Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, dar cu observații.
Tratatul la care se renunță protejează de naționalizare sau expropriere investițiile în străinătate
În articolul 13 din Tratatul privind Carta Energiei, din care România vrea să se retragă, se prevede că „investițiile investitorilor unei părți contractante în aria oricărei părți contractante nu pot fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent naționalizării sau exproprierii, fără să fie însoțită de plata unei despăgubiri prompte, adecvate și efective”.
La articolul 1 paragraful 4 din Tratatul denunțat sunt definite produsele energetice care intră sub protecția tratatului, mai exact materialele și produsele energetice bazate pe sistemul armonizat al Consiliului de Coordonare Vamală și Nomenclatorului Combinat al Comunităților Europene, făcând trimitere la Anexa EM, unde se regăsesc cărbunele, gazul natural, produsele petroliere și lemnele de foc.
Legea privind denunțarea tratatului a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, dar Senatul va fi forul decizional. Data la care se va împlini termenul de 45 de zile pentru dezbatere și vot final este 22 martie 2026.
Mai trebuie precizat faptul că, pe 21 decembrie 2025, președintele României, Nicușor Dan, a emis Decretul prezidențial nr. 1151/2025, prin care s-a supus spre adoptarea Parlamentului României încetarea valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta Energiei, încheiat la Lisabona, la 17 decembrie 1994. Decretul este contrasemnat și de Ilie Bolojan.
Citește pe Antena3.ro
