Încă de la începutul acestei săptămâni, oficialitățile de la Kiev, în frunte cu președintele Volodimir Zelenski, avertizau asupra unei schimbări de tactică a rușilor în războiul din Ucraina.
Aceștia se vor baza de acum înainte, în principal, pe valuri de lovituri executate prin intermediul dronelor iraniene, arme ieftine, dar eficiente, care răspândesc frica, atât în rândul civililor, cât și al trupelor de pe câmpul de luptă.
„Avem informații potrivit cărora Rusia plănuiește un atac prelungit cu «Shaheds» - drone explozive!”, anunța președintele Zelenski în discursul său video nocturn, de luni seara.
El a precizat că obiectivul este de a înfrânge rezistența Ucrainei prin „epuizarea poporului nostru, a apărării noastre aeriene, a energiei noastre”, la mai bine de 10 luni după ce Rusia și-a început invazia.
Liderul de la Kiev a avertizat apoi că, în următoarele săptămâni, „nopțile ar putea fi destul de agitate”. El a adăugat că, în primele două zile ale noului an, care au fost marcate de atacuri nocturne neîncetate cu drone asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice, forțele țării au doborât peste 80 de drone de fabricație iraniană.
„Fiecare dronă doborâtă, fiecare rachetă doborâtă, fiecare zi cu electricitate pentru poporul nostru și programe minime de întreruperi sunt victorii!”, a precizat Zelenski.
De cealaltă parte, Moscova speră să tocească rezistența ucraineană la invazia Rusiei și menține bombardamentele cu rază lungă de acțiune, care vizează rețeaua electrică a țării, lăsând civilii în frig și întuneric, în toiul iernii.
Kremlinul, disperat să schimbe ceva
În acest context, președintele Putin pare să exploreze modalități de a recâștiga inițiativa în efortul său până acum defectuos de a derula acest război, care, în ultimele luni, a fost zguduit serios de o contraofensivă ucraineană susținută prin intermediul armelor furnizate de Occident.
Numeroasele eșecurile de pe linia frontului au adus valuri de reproșuri tot mai aspre în unele cercuri rusești la adresa performanțelor armatei lui Putin, precum și ale conducătorilor acesteia.
„Institutul pentru Studiul Războiului” (ISW), unul dintre cele mai citate grupuri militare de experți din SUA, susține că Putin încearcă, printr-o schimbare de tactică pe câmpul de luptă, să consolideze sprijinul pentru strategia sa în rândul vocilor-cheie din Rusia.
„Campania aeriană și de rachete a Rusiei asupra Ucrainei probabil că nu generează efectele informaționale dorite de Kremlin în rândul naționaliștilor din Rusia”, a precizat ISW.
„Iar eșecuri militare profunde, de genul celui de la Makiivka, vor continua să complice eforturile lui Putin de a liniști comunitatea rusă prorăzboi și de a păstra narațiunea dominantă în spațiul informațional intern”, a adăugat ISW, citat de AP.
Prostie și delăsare
În cea mai recentă situație jenantă pentru Kremlin de la începutul războiului, forțele ucrainene au tras rachete asupra unei poziții militare din regiunea estică Donețk, unde erau staționați soldați ruși, ucigând 63 dintre ei, după cum a recunoscut chiar Ministerului rus al Apărării. Alte rapoarte, neconfirmate, estimează un număr mult mai mare de morți.
Potrivit Ministerului de la Moscova, incidentul s-a produs în ajunul Anului Nou, într-o explozie care a distrus o cazarmă temporară, plasată într-un colegiu profesional din Makiivka, orașul geamăn al capitalei regionale Donețk, ocupată de Rusia, în estul Ucrainei.
Criticii Moscovei au precizat însă imediat că soldații erau cazați alături de un depozit de muniție, despre care Ministerul rus al Apărării a declarat că a fost lovit de patru rachete trase de lansatoare HIMARS. De asemenea, soldaţii erau autorizaţi să îşi folosească telefoanele mobile, ceea ce a permis localizarea lor de artileria ucraineană.
În cadrul atacului, forțele ucrainene au tras șase rachete de la un sistem de lansare HIMARS, iar două dintre ele au fost doborâte, susține un comunicat al Ministerului rus al Apărării.
Cu toate acestea, Direcția de Comunicare Strategică a forțelor armate ucrainene a afirmat că aproximativ 400 de soldați ruși mobilizați au fost uciși în clădirea unei școli profesionale din Makiivka și alți aproximativ 300 au fost răniți. Această afirmație nu a putut fi verificată în mod independent.
Fotografiile din satelit analizate de „The Associated Press” arată urmările aparente ale loviturii. O imagine din 20 decembrie prezintă clădirea în picioare. O imagine din 2 ianuarie arăta clădirea redusă la moloz. În alte zile a existat o acoperire intensă de nori, ceea ce a făcut imposibilă vizualizarea locului cu ajutorul imaginilor standard din satelit.
Potrivit mass-media locale, cei ucişi erau rezervişti ruşi vizaţi de mobilizarea parţială ordonată de Putin în luna septembrie a anului trecut. Ei s-ar fi strâns în clădire pentru a sărbători intrarea în noul an.
Numeroși naționaliști ruși, dar și unii parlamentari de la Moscova au exprimat o furie fără margini față de incidentul din regiunea Donețk și au cerut pedepsirea comandanților, acuzați că au ignorat pericolele, care au dus la carnajul de la Makiivka.
Bloggerii militari ruși susțin că amploarea distrugerilor a fost rezultatul depozitării muniției în aceeași clădire cu o cazarmă, în ciuda faptului că toți comandanții știau că se află în raza de acțiune a rachetelor ucrainene.
Igor Girkin, fost comandant al trupelor proruse din estul Ucrainei, care este acum unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri militari naționaliști ruși, afirmă că sute de persoane au fost ucise sau rănite. Muniția fusese depozitată la fața locului, iar echipamentul militar de acolo era necamuflat, spune el, citat de Reuters.
„Ceea ce s-a întâmplat la Makiivka este oribil!”, a scris „Arhanghelul Spetznaz Z”, un blogger militar rus cu peste 700.000 de urmăritori pe aplicația de mesagerie Telegram. „Cui i-a venit ideea de a plasa personalul în număr mare într-o singură clădire, unde chiar și un prost înțelege că, dacă lovește artileria, vor fi mulți răniți sau morți?”, a scris el. Comandanților „nu le pasă deloc”, a concluzionat el.
Furia s-a extins și în rândul parlamentarilor ruși. Grigori Karasin, membru al Senatului rus și fost ministru adjunct de Externe, a cerut nu numai răzbunare împotriva Ucrainei și a susținătorilor săi din NATO, ci și „o analiză internă exigentă”.
Serghei Mironov, fost președinte al Senatului, a cerut răspundere penală pentru oficialii care au „permis concentrarea personalului militar într-o clădire neprotejată” și pentru „toate autoritățile superioare care nu au asigurat un nivel adecvat de securitate”.
Doliu și adunări publice
Mai mult, adunări publice au avut loc ieri în Rusia pentru a aduce un omagiu zecilor de militari ucişi la Makiivka.
Într-un gest neobişnuit pentru ruși, unde autorităţile păstrează în general tăcerea cu privire la pierderile militare suferite în Ucraina, circa 200 de persoane au participat la un miting autorizat în Samara, centrul Rusiei, de unde erau originari mulți dintre soldaţii ucişi.
Locuitori au depus trandafiri sau coroane de flori în faţa „Flăcării Eterne”, într-una dintre principalele pieţe ale oraşului, înainte de a se înclina cu respect sau a-şi face semnul crucii, a transmis un corespondent al AFP. Un preot ortodox a rostit o rugăciune, apoi soldaţii au efectuat un salut militar, trăgând cu puştile în aer.
Potrivit mass-media locale, adunări publice au avut loc şi în alte oraşe din regiune, în special în Toliati şi Sîzran.
Rușii, loviți și lângă Herson
Kievul a anunţat, ieri, că forţele ucrainene au ucis sau rănit aproximativ 500 de soldaţi ruşi într-un alt atac de artilerie, în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, informează DPA.
„Pierderile inamicului se ridică la 500 de morţi sau răniţi”, a menţionat Statul Major al armatei ucrainene. Atacul a avut loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, în apropierea satului Hulakivka, şi a vizat soldaţi şi echipament militar.
De asemenea, au fost lovite detaşamente ale armatei ruse care se aflau în satul Fedorivka. Numărul victimelor nu este clar deocamdată. Hulakivka şi Fedorivka se află la sud-est de fluviul Nipru, în partea ocupată de ruşi în regiunea Herson.