Moscova promisese „contramăsuri”, după ce Finlanda fusese admisă în Alianța Nord-Atlantică, în aprilie, la capătul celui mai rapid proces de aderare din istoria recentă a NATO.
De atunci, poliția de frontieră finlandeză a întâmpinat ceea ce consideră a fi „o creștere alarmantă” a numărului de migranți fără acte care se adună la punctele de trecere, cei mai mulți dintre aceștia provenind din Africa și Orientul Mijlociu.
Valul de azilanți
Autoritățile finlandeze au anunțat că peste 300 de solicitanți de azil fără documente, majoritatea din Irak, Yemen, Somalia și Siria, au ajuns la granița dintre Finlanda și Rusia, începând din septembrie, cei mai mulți dintre ei la cele patru puncte de trecere din sud-est, care au fost închise pentru moment.
Zeci de persoane au sosit la graniță chiar în ultimele zile, ceea ce indică o creștere semnificativă a numărului de migranți, au mai precizat oficialitățile de la Helsinki.
În noiembrie, Finlanda a înregistrat 89 de traversări ale frontierei în doar două zile, ceea ce indică un aflux considerabil față de cele 91 de treceri înregistrate de la jumătatea lunii iulie, până la 12 noiembrie.
Zeci de migranți au ajuns sâmbătă la două dintre punctele de trecere a frontierei, închise recent de finlandezi. Oamenii s-au adunat în jurul unui foc de tabără, la temperaturi sub zero grade, relatează Reuters.
Măsuri excepționale
În aceste condiții, în unele cazuri au izbucnit violențe, iar grănicerii au adoptat măsuri operaționale speciale pentru a împiedica grupurile de imigranți să treacă frontiera în mod ilegal.
Potrivit autorităților locale, Finlanda acționează acum intens pentru a-și asigura o mai mare securitate, inclusiv prin consolidarea construcției gardului de frontieră în puncte cheie.
În momentul de față, armata finlandeză ajută Garda de Frontieră să construiască garduri temporare la granița cu Rusia, după ce guvernul de la Helsinki a închis cele patru puncte de trecere din sud-est, ca răspuns la creșterea fluxului de solicitanți de azil din țări terțe, veniți prin Rusia.
Comandantul adjunct al Gărzii de Frontieră din regiunea Kainuu, Tomi Tirkkonen, a declarat pentru postul public de televiziune finlandez „Yleisradio Oy” că armata ajută doar la construcție, nu oferă și asistență militară.
Deși, inițial, închiseseră cele patru puncte de trecere a frontierei din sud-estul țării, autoritățile finlandeze luau în calcul, ieri, închiderea întregii granițe cu Rusia, care are o lungime de 1.340 de kilometri.
Acuzații frontale
Premierul finlandez, Petteri Orpo, a afirmat, recent, că imigranții sunt de fapt transportați la granița finlandeză, cu ajutorul autorităților din Rusia. „Este clar că acești oameni sunt ajutați și sunt, de asemenea, escortați sau transportați la frontieră de către polițiștii de frontieră!”, a declarat el.
La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat premierului Orpo în condamnarea a ceea ce ambii au numit „instrumentalizarea migranților” de către Rusia, pe care lidera Uniunii Europene a calificat-o drept „rușinoasă”. Granița ruso-finlandeză este, de asemenea, frontieră externă a UE.
Rusia „încearcă să creeze o criză a migranților la granița cu Finlanda!”, au anunțat, în același timp, și reprezentanții Institutului pentru Studiul Războiului, un prestigios grup de cercetare nonprofit american.
Kremlinul nu recunoaște nimic
„Nu acceptăm astfel de acuzații!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la declarațiile finlandezilor și ale UE. El a catalogat acuzațiile guvernului de la Helsinki drept „exagerate”.
Kremlinul a afirmat, luni, că regretă profund decizia Finlandei de a închide mai multe puncte de trecere a frontierei cu Rusia, gest care, în opinia Moscovei, reflectă adoptarea de către Helsinki a unei poziţii antirusești.
Întrebat în legătură cu închiderea celor patru puncte de trecere, Peskov a răspuns: „Aceasta nu face decât să provoace un profund regret, deoarece am avut multă vreme relaţii foarte bune cu Finlanda, pe bază de respect reciproc.”.
„Şi, bineînţeles, regretăm că acestor relaţii le-a luat locul o astfel de poziţie exclusiv rusofobă, pe care au început să o îmbrăţişeze liderii acestei ţări.”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Anterior, Rusia își avertizase vecinul nordic în privința militarizării frontierei, după aderarea la blocul militar transatlantic. Kremlinul a mai anunțat că poziționarea de către NATO a unor instalații militare și armament în Finlanda riscă să declanșeze o acumulare de arme nucleare în regiunea baltică.
Relații dinamitate
În februarie 2022, liderul de la Kremlin invoca amenințarea extinderii NATO drept unul dintre principalele motive pentru invadarea Ucrainei.
Anul acesta, Vladimir Putin a asistat neputincios la dublarea graniței cu Rusia a alianței militare conduse de SUA. Finlanda a devenit, începând din aprilie, cel de-al 31-lea stat membru al NATO, la capătul celui mai rapid proces de aderare din istoria recentă a blocului militar transatlantic.
Invazia din Ucraina s-a întors împotriva liderului de la Kremlin ca un bumerang, pe mai multe fronturi. Una dintre cele mai grave consecințe pentru președintele rus a fost aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică și, foarte probabil, viitoarea acceptare a Suediei în aceeași organizație.
Războiul declanșat de Rusia în țara vecină a bulversat peisajul de securitate al Europei și a determinat astfel Finlanda - și vecina sa Suedia - să renunțe la deceniile în care adoptaseră o politică de nealiniere.
Acum, apartenența Finlandei la NATO aduce o armată puternică în cadrul alianței, cu un efectiv militar de 280.000 de oameni și unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie din Europa.
Armata finlandeză a folosit în ultimii zeci de ani echipamente achiziționate din SUA, compatibile cu aliații NATO, și astfel se poate alătura imediat, cu ușurință, misiunilor derulate de blocul militar transatlantic, dacă ar decide să facă acest lucru.
Mai mult, poziția Finlandei consolidează și extinde apărarea NATO în nordul Europei, pe o graniță care se întinde de la vulnerabilele state baltice până la Arctica, o zonă tot mai importantă din punct de vedere geopolitic, datorită resurselor sale naturale, locației strategice, precum și a numeroaselor revendicări teritoriale, inclusiv din partea rușilor, finlandezilor și americanilor.
De altfel, până în recent, Rusia împărțea aproximativ 1.220 de kilometri de frontieră terestră cu cinci membri NATO. De acum înainte, prin alăturarea Finlandei, granița dintre ruși și organizația militară condusă de SUA s-a dublat.
Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, el și-a exprimat clar nemulțumirea față de faptul că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și a cerut retragerea blocului militar transatlantic pe granițele sale din anii ’90.
Aderarea Finlandei nu înseamnă pentru ruși doar dublarea frontierei comune cu NATO. Intrarea statului nordic în alianța occidentală extinde periculos coaliția internațională contra Kremlinului, creată după invadarea Ucrainei.
Războiul declanșat de Moscova aruncă țări nealiniate, care până mai ieri se străduiau să nu supere Rusia, direct în brațele blocului militar transatlantic, dând peste cap calculele inițiale ale lui Putin. State cândva neutre oferă acum Ucrainei finanțare și arme, considerându-l pe liderul rus un paria internațional, cu tot mai puțini aliați de partea sa.