Jurnalul.ro Ştiri Externe Țările baltice dau alarma de invazie rusească. O nouă perspectivă periculoasă

Țările baltice dau alarma de invazie rusească. O nouă perspectivă periculoasă

de Şerban Mihăilă    |   

​​​​​​​NATO trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care Rusia lansează în mai puțin de trei ani un război „existențial” împotriva statelor baltice, „mascat de o vijelie de dezinformare”, avertizează ambasadorii celor trei țări. Cei mai importanți diplomați din Estonia, Letonia și Lituania în Marea Britanie au arătat, într-un material apărut în publicația „The Sunday Telegraph”, că Rusia ar putea „pivota rapid” din Ucraina pentru a invada țările baltice.

Agresarea Ucrainei de către Vladimir Putin evocă „cele mai întunecate amintiri” ale celor trei țări, legate de ocupația din timpul lui Stalin, au scris ambasadorul estonian, Viljar Lubi, ambasadorul leton, Ivita Burmistre, și însărcinatul cu afaceri al Lituaniei, Lina Zigmantaite, într-un articol comun, publicat pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la aderarea țărilor lor la NATO.

Apel la vigilență

Ambasadorii susțin că prin aderarea la alianță, națiunile lor nu s-au bucurat niciodată de „o securitate colectivă mai puternică” decât în prezent, dar, în același timp, „nici nu ne-am confruntat cu o amenințare mai descurajantă”.

Într-un atac la adresa altor țări europene care au minimizat riscul Rusiei, cei trei diplomați au arătat: „Avertismentele noastre cu privire la amenințarea latentă și în creștere dinspre est au fost respinse prea ușor în unele capitale aliate.

Am știut atunci, la fel cum știm și astăzi, că numai o apărare colectivă poate garanta securitatea în Europa. Ne-a lipsit acest lucru în anii ’30 și am plătit un preț greu; un preț pe care ucrainenii îl plătesc și acum”.

Într-o aluzie la ocupația sovietică a statelor baltice, care a început în 1940, ambasadorii au mai precizat că numeroasele „chinuri” îndurate în prezent de Ucraina sub forma „deportărilor, torturii, răpirii de copii” și a „eradicării culturale” au trezit în țările lor „cele mai întunecate amintiri și temeri”. 

Avertizând că Rusia ar putea încerca din nou să invadeze teritoriile lor, ei au adăugat: „Suntem foarte conștienți de faptul că economia de război a Rusiei și armata sa, care este foarte bine pregătită pentru luptă, poate pivota rapid, de la sud la vest.

Suntem de acord cu evaluările serviciilor de informații, potrivit cărora o provocare strategică puternică la adresa apărării și a capacității noastre de descurajare ar putea apărea în doar trei ani sau chiar mai puțin. Noi, cei de pe malul estic al Mării Baltice, avem puține frontiere naturale și nu avem unde să ne retragem”.

Având în vedere că statele baltice sunt deja asaltate „zilnic” de „atacuri hibride”, cum ar fi războiul cibernetic, ei au avertizat că „o provocare existențială” la adresa independenței lor „poate părea inițial ambiguă, mascată de o vijelie de dezinformare și alte distrageri”.

„În aceste circumstanțe, confuzia înseamnă înfrângere. Prin urmare, noi - și aliații noștri - trebuie să fim pregătiți să răspundem rapid, convingător și eficient la toate tipurile de amenințări”, au mai scris ambasadorii. 

„E timpul ca NATO să se miște rapid!”

Pentru a descuraja Rusia, ei au cerut „un proces decizional mai rapid” în cadrul NATO, iar toți membrii blocului militar transatlantic „să investească în forțele și echipamentele necesare pentru a face din noile planuri de apărare ale alianței o realitate”.

Ambasadorii au precizat că statele baltice „din linia întâi” „își ridică nivelul de pregătire, gata să lupte pentru a apăra fiecare centimetru și fiecare suflet” și „NATO trebuie să facă același lucru”. Aceștia au mai spus că liderii NATO au nevoie de o Mare Britanie „puternică”.

În privința Ucrainei, ei insistă, la unison, că Rusia „nu trebuie să fie lăsată să câștige”. Mai mult, ambasadorii sunt de părere că aderarea Ucrainei la NATO, la o dată viitoare, nu doar ar proteja țara de o nouă agresiune rusă, ci ar întări și alianța, deoarece „ca aliat cu experiență de luptă, Ucraina ar fi un contribuitor de mare greutate la securitatea noastră”.

„O cale clară pentru aderarea Ucrainei trebuie să fie o prioritate pentru summitul de 75 de ani al alianței de la Washington din această vară”, au arătat ei, în acest context.

Moment dificil

Intervenția ambasadorilor are loc într-un moment de îngrijorare crescândă în legătură cu capacitatea Ucrainei de a rezista în fața Rusiei și de incertitudine în privința viitorului NATO.

Un pachet de 60 de miliarde de dolari de ajutor militar american pentru Ucraina este blocat în Congres de partizanii republicani ai fostului lider de la Casa Albă Donald Trump, care va candida pentru un nou mandat prezidențial.

În același timp, numeroși membri ai NATO se gândesc cu groază la posibila realegere a lui Trump, care a cochetat anterior cu ideea de a se retrage din blocul militar transatlantic.

Referirea diplomaților din statele baltice la o Mare Britanie „puternică” și la necesitatea de „a investi” în domeniul militar este posibil să fie interpretată ca un apel la creșterea cheltuielilor pentru apărare ale Regatului Unit.

Guvernul de la Londra a primit critici din partea propriilor parlamentari în ultimele săptămâni, deoarece  nu a găsit în buget bani suplimentari pentru forțele armate.

În prezent, Marea Britanie cheltuiește aproximativ 2% din PIB pentru armata sa, dar trei foști secretari conservatori ai apărării au declarat că un angajament de 3% ar trebui să fie inclus în programul electoral.

Într-un interviu acordat publicației „The Telegraph” la începutul acestei luni, ministrul leton de Externe, Krišjānis Kariņš, a îndemnat Londra să ia în considerare posibilitatea de a urma exemplul țării sale, în privința reintroducerii înrolării, pentru a descuraja Rusia.



 

Subiecte în articol: putin ucraina nato razboi vigilenta ambasadori
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri