Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat marţi că din anul 2002, când exista un cadru legislativ foarte clar, şi până la finalul lui 2015 au fost trimise în judecată numai 16 persoane pentru rasism şi xenofobie.
"Este foarte puţin într-o ţară în care, sigur nu mai avem partide extremiste în Parlament, (...) avem însă mişcări din acestea promovate de partide politice parlamentare, care nu sunt ele însele extremiste, dar care promovează, aş îndrăzni să spun, tehnocrată fiind, într-un mod extremist, valorile tradiţionale. Şi eu îmi notasem despre aceste încercări de a justifica prin ataşamentul la valori tradiţionale respingerea dreptului fundamental al altcuiva, de exemplu, la căsătorie pentru toată lumea", a afirmat Prună, la dezbaterea "Extremismul de dreapta şi instigarea la ură. Abordări politice, legale şi administrative".
De asemenea, ea a criticat anumite manifestări publice prin care se neagă existenţa Holocaustului.
"Ca să răspund întrebării 'este România o insulă ferită, este un spaţiu în care nu există iliberalism'? Probabil că nu, pentru că, nu mai târziu de 2012, un senator din această ţară, nici măcar n-a făcut un lucru foarte subtil, a făcut pur şi simplu afirmaţia, în spaţiul public, că Holocaustul în România nu a existat. (...) Deci suntem într-un context în care, în timp ce în Europa lumea, să spunem, încearcă să identifice forme mai subtile de xenofobie şi de rasism, suntem în situaţia în care în România, repet, în 2012, cineva încalcă art. 6 din această ordonanţă dacă nu mă înşel şi după ştiinţa mea nu ştiu să fi existat consecinţe penale", a declarat Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei a opinat că niciodată nu este destul să se discute despre astfel de fenomene, deoarece nicio societate nu este o insulă ferită de fenomene rasiste, de xenofobie şi de respingerea celuilalt.
Prezent la dezbatere, analistul politic Cristian Pîrvulescu a arătat că discuţia despre extremism şi instigarea la ură are loc într-un moment cum nu se poate mai potrivit.
"Nu cred că era un moment mai potrivit să reflectăm asupra acestui subiect decât acesta. Suntem cu o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale americane, probabil cele mai importante alegeri prezidenţiale din America, cu impact asupra situaţiei mondiale de după al Doilea Război Mondial. Dacă în America, dată ca exemplu al democratizării, un candidat care promovează incitarea la ură, discursul bazat pe ură, ar putea deveni preşedintele Statelor Unite, de ce ne-am mai mira că în această stranie Europă lucrurile s-ar putea întâmpla la fel", a spus Pîrvulescu.
Potrivit acestuia, dacă e să privim harta politică a Europei, a mişcărilor politice extremiste, am putea spune că România este o insulă liniştită.
"Nu avem partide extremiste. Nu avem iliberalism, precum în Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. Constatăm că aceste tendinţe iliberale există şi la vecinii noştri din Bulgaria, ca să nu mai vorbim despre Turcia şi Rusia, care par să fie promotoarele acestui model. (...) Iliberalismul este o problemă pe care trebuie să o abordăm în România cu foarte multă atenţie", a afirmat analistul.
El a arătat că, deşi este un concept ce pare să fi fost lansat de Viktor Orban, în 2014, iliberalismul îi aparţine lui Fareed Zakaria, care în 1998 a scris un articol intitulat "Iliberal Democracy". "Iliberalismul confundă democraţia cu alegerile. Orice rezultă din alegeri este democratic. Deci, dacă Vladimir Putin este votat prin alegeri, atunci este democrat. (...) Alegerile rezolvă problema şi suveranitatea naţională împuterniceşte un ales să ia orice direcţie doreşte naţiunea respectivă. Şi, dacă direcţia este împotriva drepturilor şi libertăţilor omului, atunci asta este voinţa naţională", a explicat Cristian Pîrvulescu.
El a făcut o comparaţie cu situaţia dintre cele Două Războaie Mondiale. "Aşa s-a întâmplat şi între cele Două Războaie Mondiale şi aşa Hitler a putut ajunge la putere, respectând regulile statului de drept, în urma alegerilor. Aşa se poate întâmpla şi astăzi. Şi este România ferită? Este România o insulă? Dacă verificăm valorile pe care democraţia iliberală le presupune, o să vedem că România freamătă de iliberalism. Că avem în România mişcări iliberale puternice, care urmăresc să combată, pe planul dezbaterii publice, valorile democratice, statul de drept, libertăţile în special", a explicat Cristian Pîrvulescu.
Analistul susţine că România nu s-ar afla într-un moment propice democraţiei, ci din contră. "Suntem într-un moment în care trei milioane de oameni au semnat pentru modificarea Constituţiei într-un sens restrictiv, iar Curtea Constituţională a considerat că dreptul la familie nu este un drept fundamental al omului, nu este nici măcar un drept compozit din care dreptul fundamental al omului ar face parte. Deci, deşi articolul vizat face parte din capitolul Drepturi fundamentale, el poate fi supus revizuirii prin referendum. Iar clasa noastră politică, cu curajul pe care i-l recunoaştem, a cedat imediat în faţa presiunilor acestei mulţimi", a subliniat Pîrvulescu.
Dezbaterea a fost organizată de Institutul Friedrich Ebert Stiftung şi i-a mai avut ca invitaţi, printre alţii, pe ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Werner Hans Lauk, pe consilierul prezidenţial Andrei Muraru şi directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". AGERPRES