Datele arată că 30% dintre adolescenți și 16% dintre copii nu sunt înscriși în învățământ iar 25% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu urmează nicio formă de școlarizare și nici nu sunt angajați.
Subfinanțarea cronică a educației
Raportul evidențiază subfinanțarea severă a sistemului educațional românesc. România alocă doar 6.069 de dolari anual per elev și student, cea mai mică sumă din Europa, și mai puțin de jumătate din media OCDE, care se ridică la circa 12.500 de dolari anual.
Cheltuielile guvernului sunt mai mari la nivel universitar decât în preuniversitar, însă și aici România este mult sub media OCDE, cu doar 10329 dolari per student față de 15.102 dolari în medie la nivelul întregii organizații.
Cheltuielile, ca procent din PIB, se situa la 2,5%., de aproape două ori mai mici față de media OCDE, de 4,7% în 2022.
În pofida creșterilor salariale pentru profesori în 2024, rezultatele școlare ale elevilor români rămân printre cele mai slabe din țările OCDE.
Mai puțin timp la școală
Problemele sunt vizibile în toate ciclurile educaționale. La școala primară și gimnaziu, copiii români petrec mai puține ore la școală decât media europeană, iar perioada de vacanță este mai lungă cu peste trei săptămâni față de media OCDE.
De asemenea, procentul copiilor neînscriși la școală este de 16%, mult peste media europeană de 2%, iar la adolescenți procentul celor care nu urmează studii depășește 30%.
În învățământul superior, România înregistrează un procent de absolvire a studiilor în perioada legală mai mare decât media OCDE (62% față de 43%), însă ponderea totală a adulților cu studii superioare este printre cele mai mici din Europa, doar 19% din populația între 25 și 64 de ani având diplomă universitară.
Raportul atrage atenția și asupra numărului mare de tineri NEET (nici angajați, nici în școală), cu vârse între 18-24 de ani, care la nivel național ajunge la 22%, cea mai ridicată din Europa, cu excepția Turciei.
În privința salarizării, profesorii din România câștigă în medie mai bine decât alți angajați cu studii superioare, ceea ce reprezintă o diferență pozitivă față de media OCDE, unde cadrele didactice sunt plătite mai puțin. Cu toate acestea, cheltuielile cu personalul reprezintă o provocare majoră pentru buget.
Raportul „Education at a Glance 2025” reflectă efectele măsurilor de austeritate care au afectat sistemul de educație românesc, accentuând necesitatea unor investiții susținute pentru a reduce abandonul școlar și a crește calitatea învățământului, potrivit edupedu.ro.