Ungaria și Slovacia au lansat un val de critici și de proteste, după ce Ucraina a adoptat sancțiuni care împiedică tranzitul către teritoriile lor al țițeiului vândut de „Lukoil”, una dintre cele mai mari companii petroliere private din Rusia.
În pofida sancțiunilor impuse petrolului rusesc de către Uniunea Europeană în urma invaziei rusești în Ucraina, unele țări UE fără ieșire la mare au fost autorizate să continue să primească țiței de la Moscova, până când acestea vor găsi soluții alternative.
Conducta de petrol denumită „Oleoductul Prieteniei” datează din era sovietică și transportă țiței, vândut - nu numai de „Lukoil” - pe o distanță de 3.500 km, din vestul Rusiei, către Europa Centrală și de Est. La începutul acestei luni, Ungaria și Slovacia au cerut Comisiei Europene să intervină în urma îngrijorărilor legate de lipsa aprovizionării cu petrol.
Budapesta și Bratislava resping însă propunerea Comisiei Europene de a folosi capacitatea neutilizată a conductei „JANAF Adriatic”, din Croația, pentru a aproviziona ambele țări cu petrol care nu provine din Rusia.
Scandal diplomatic. Cu tunurile pe Bruxelles și Zagreb
„Pur și simplu, Croația nu este o țară fiabilă pentru tranzit!”, a afirmat șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó. „Prețurile tranzitului de petrol au fost majorate de cinci ori de către Croația, de la izbucnirea războiului din Ucraina!”, a mai precizat el.
Croaţia a abuzat de poziţia sa, prin „creşterea de mai multe ori a taxelor de tranzit” şi limitând Ungaria la contracte pe termen scurt, a insistat apoi ministrul din Cabinetul Orban.
Şeful diplomaţiei ungare a declarat că Bruxelles-ul şi Zagrebul „nu ar trebui să dicteze traseul resurselor noastre energetice, aşa cum nici noi nu le spunem altora ce să facă”.
Szijjártó numise anterior sancțiunile impuse „Lukoil” drept „un pas inacceptabil”.
Nemulțumirea față de propunerea Comisiei Europene a venit rapid și de la Bratislava. Slovacia, a cărei rafinărie „Slovnaft”, deținută de Ungaria, preia deja o parte din petrol prin JANAF, a anunțat că a primit o scrisoare de la guvernul croat, prin care acesta se oferă să asigure aprovizionarea cu țiței.
„Dar pentru ce preț? Ce capacitate? Nimeni nu știe asta în acest moment!”, a comentat și ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar.
De cealaltă parte, Croația s-a arătat vexată de insinuările Ungariei. „Este o declarație profund ofensatoare din punct de vedere politic, la care nu ne așteptam din partea reprezentantului țării la ale cărei mișcări rău intenționate am răspuns mult timp cu extremă reținere și moderație”, a reacționat ministrul croat de Externe, Gordan Grlic Radman.
Avertismentul Ungariei
„Chiar dacă solidaritatea este unul dintre cuvintele cel mai des folosite în discursul politic european, Bruxelles-ul nu face nimic, în timp ce un candidat la aderare încearcă să pună două state membre într-o situaţie dificilă, iar un al treilea încearcă să profite de pe urma acestei situaţii”, și-a continuat tirada Szijjarto.
Uniunea Europeană „a pierdut mult din putere”, dar, „cu siguranţă, nu este atât de slabă încât să tolereze ca o ţară candidată să ia o decizie fără nicio consultare”, ameninţând securitatea aprovizionării cu energie a două state membre ale UE, a precizat el.
Potrivit ministrului ungar, acţiunea Ucrainei a afectat o treime din importurile de ţiţei ale Ungariei şi 40-45% din importurile Slovaciei, ceea ce reprezintă „un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu energie”.
El a mai spus apoi că criticile aduse Budapestei în privința abordării sale faţă de ucraineni trebuie să ia sfârșit, deoarece Ucraina primeşte 42% din energia sa electrică din Ungaria, care a găzduit, de asemenea, peste 1,3 milioane de refugiaţi.
Aproximativ 1.500 de instituţii sunt frecventate de copiii refugiaţilor ucraineni, „în pofida faptului că Ucraina încalcă drepturile minorităţii etnicilor maghiari”, a mai afirmat ministrul ungar.
Atât timp cât această situaţie persistă, nu poate fi vorba despre plata a miliarde de euro din „Instrumentul european pentru pace”, a avertizat apoi Peter Szijjarto, afirmând că denumirea acestuia „este mai degrabă tragică decât amuzantă”.
Potrivit șefului diplomației de la Budapesta, Rusia a avansat între timp pe câmpul de luptă, în pofida faptului că aliaţii occidentali au livrat arme în valoare de multe miliarde de euro în Ucraina, în ultimii doi ani şi jumătate.
„Noi, printre puţinii în Europa care pot vorbi cu oricine, avem sarcina de a redeschide canalele diplomatice şi de a relua dialogul!”, a adăugat el.
Cu aproximativ o lună în urmă, la doar câteva zile după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, premierul Viktor Orban a călătorit atât în Ucraina, cât și în Rusia, în ceea ce el a numit „o misiune de pace”.
Acest lucru a provocat indignarea oficialilor UE, care au subliniat că Orban nu a reprezentat Bruxelles-ul în călătoria sa la Kremlin.