Torentul de dezinformare online, ce poate fi descris drept un „război al narațiunilor”, este alimentat de imagini reciclate, clipuri din jocuri video - prezentate drept lovituri de rachete - și materiale de luptă generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În această confruntare propagandistică, susținători ai ambelor tabere au inundat rețelele sociale cu informații false, care, de cele mai multe ori, se răspândesc mai rapid decât faptele verificate din teren.
Pe fondul acestui veritabil război al dezinformării, echipa de fact-checking a AFP a demontat o serie de afirmații promovate de conturi pro-iraniene, care au distribuit înregistrări vechi pentru a exagera amploarea pagubelor provocate de atacurile cu rachete lansate de Teheran asupra Israelului și a unor state din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.
„Există, cu siguranță, un război al narațiunilor, în plină desfășurare în mediul online.”, susține Moustafa Ayad, reprezentant al „Institute for Strategic Dialogue” (ISD), un think-tank internațional independent, cu sediul la Londra, dedicat combaterii polarizării, urii, extremismului și dezinformării.
„Fie că scopul a fost justificarea loviturilor din Golf sau amplificarea puterii militare iraniene în fața atacurilor israeliene și americane, obiectivul pare să fie erodarea moralului «inamicului».”, mai spune Ayad, citat de AFP.
De cealaltă parte, publicații apropiate opoziției iraniene au promovat pe platformele X și Telegram narațiuni false, care atribuiau guvernului iranian responsabilitatea pentru un atac cu rachetă asupra unei școli de fete din Iran.
ISD avertizează, de asemenea, că au apărut conturi false pe rețelele sociale, care își însușesc în mod fraudulos identitatea unor lideri iranieni de rang înalt.
Între timp, clipuri din jocuri video prezentate drept lovituri iraniene și imagini generate cu inteligență artificială, care arată nave de război americane scufundate - inclusiv portavionul „USS Abraham Lincoln” - au strâns milioane de vizualizări pe marile platforme.
Tactici similare de dezinformare au fost semnalate și în alte conflicte globale, inclusiv în Ucraina și Gaza.
„Ceea ce este cu adevărat uluitor este viteza și amploarea cu care aceste reprezentări se propagă, alimentând confuzia online cu privire la țintele vizate sau la numărul victimelor.”, mai afirmă Ayad.
Potrivit organizației de monitorizare a dezinformării „NewsGuard”, aceste materiale lipsite de orice suport real - care prezintă Iranul drept o amenințare mai mare decât sugerează dovezile din teren - au adunat peste 21,9 milioane de vizualizări doar pe platforma X, deținută de Elon Musk.
Zgomot digital asurzitor
Platforma X a anunțat, de altfel, că îi va suspenda, timp de 90 de zile, pe creatorii incluși în programul său de monetizare, dacă publică videoclipuri generate cu inteligență artificială despre conflicte armate, fără a preciza explicit că acestea sunt realizate artificial.
Schimbarea de politică vizează ceea ce compania lui Musk a descris drept o amenințare la adresa autenticității informațiilor, pe fondul războiului în derulare contra Iranului.
„În timp de război, este esențial ca oamenii să aibă acces la informații autentice din teren.”, a afirmat Nikita Bier, șeful de produs al X, adăugând că tehnologiile actuale de inteligență artificială „fac banală crearea de conținut care poate induce în eroare”.
Noua regulă privind etichetarea conținutului generat de AI marchează o schimbare notabilă pentru platforma al cărei mod de moderare a conținutului a fost intens criticat, după ce Elon Musk a finalizat achiziția rețelei pentru 44 de miliarde de dolari, în octombrie 2022.
„Ceața războiului se transformă rapid în «mâzga războiului», pe măsură ce conținutul sintetic generat de AI produce un zgomot informațional infinit.”, a remarcat și Ari Abelson, cofondator al companiei „OpenOrigins”, specializată în combaterea deepfake-urilor.
„Pe măsură ce asistăm la un nou conflict global cu impact major, care se desfășoară în Iran, este important să înțelegem cum se transformă ecosistemul nostru mediatic.”, a mai spus el.
Într-o evoluție care ar putea amplifica haosul online, un studiu realizat de organizația de monitorizare „NewsGuard” arată că instrumentul de căutare inversă a imaginilor al Google a generat rezumate eronate, create cu ajutorul AI, pentru imagini inventate sau care induc în eroare, legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Potrivit raportului, situația scoate la iveală „o vulnerabilitate semnificativă, într-un sistem utilizat pe scară largă pentru verificarea autenticității imaginilor”.
În acest tip nou de confruntare, informația nu mai este doar un instrument de influență, ci devine ea însăși o țintă și o armă.
Și, în contextul în care milioane de utilizatori consumă știri direct din fluxurile rețelelor sociale, distincția dintre realitate și plăsmuire digitală riscă să devină tot mai dificil de făcut.
Războiul din Orientul Mijlociu se duce, așadar, pe două planuri: cel militar și cel al percepției. În cel de-al doilea însă, viteza pare să conteze mai mult decât adevărul.