Jurnalul.ro Special Interviuri Dedesubturile războiului Rusia-Ucraina

Dedesubturile războiului Rusia-Ucraina

de Florian Saiu    |   

Prilejuit de apariția unui studiu cu miez senzațional - „Pistolul cu otravă, o poveste de spionaj din Războiul Rece” (Editura Trei) -, dialogul cu Serhii Plokhy, profesor de istorie la Universitatea Harvard, director al Institutului de Cercetări Ucrainene în cadrul aceleiaşi universități, expert în istoria Rusiei și a Războiului Rece, a prins în vârtejul lui (și) informații strâns legate de adevăratele cauze ale invaziei Ucrainei de către Rusia lui Putin. Dar să facem loc „adevărurilor” lui Plokhy!

Jurnalul: În sfârșit, reușim să ne vedem față-n față, fie și așa, prin intermediul platformei Zoom, stimate domnule Serhii Plokhy! Felicitări pentru noua dumneavoastră carte - „Pistolul cu otravă...”! De unde până unde acest interes pentru subiecte mai degrabă potrivite unor pelicule cinematografice spumoase? 

 

Serhii Plokhy: Mă bucur și eu că avem, în sfârșit, contact vizual, până acum am corespondat doar pe e-mail, nu? Acum, legat de împrejurările în care am decis să scriu povestea crimelor lui Staszyński... Contextul se numește „Războiul hibrid al Rusiei purtat împotriva Ucrainei”.

 

Asasinarea unui lider naționalist ucrainean

 

- Așadar, e o carte cu bătaie lungă...

 

- Invazia propriu-zisă a Ucrainei a început în 2014, dar înainte de acest moment istoria devenise deja un câmp de luptă unde se vehiculau chestiuni relaționate cu o posibilă reinstalare a Războiului Rece, perioada fiind marcată de acțiuni intense de spionaj. Așa că apropierea de astfel de episoade a venit firesc. Bine, multă vreme am fost interesat de asasinarea lui Stepan Bandera (n.r. - lider naționalist ucrainean exilat în Germania, asasinat la ordinul lui Hrușciov pe 15 octombrie 1959). Mă interesa mai puțin personalitatea lui - una controversată, în orice caz - și mai mult modul uluitor în care fusese asasinat. Și cu ce scop, asta voiam să scot la lumină. Apoi, am găsit noi documente în arhivele de informații strategice americane ale CIA și în arhivele sovietice ale KGB de la Kiev. Totul se potrivea și am simțit că trebuie să scriu această carte.

 

Când a început, de fapt, dezintegrarea Imperiului Rus

 

- M-a impresionat modul în care acest volum dezvelește, dincolo de subiectul lui trepidant, dedesubturile acțiunilor belicoase recente ale Rusiei în Ucraina, ca efecte directe ale unor politici inițiate cu zeci de ani în urmă de liderii Uniunii Sovietice. 

 

- Repet, războiul a început în 2014. În 2022 doar a intrat într-o altă etapă. Mai mult, eu văd acest război ca o continuare a căderii imperiului rus și a Uniunii Sovietice. Sunt convins că cititorii români înțeleg ce vreau să spun, deoarece dezintegrarea Imperiului Rus este un proces care durează nu de decenii, ci de secole.

 

- Proces care ne-a afectat și pe noi…

 

- Gândiți-vă și la prăbușirea Imperiului Otoman, care a început în secolul al XVII-lea și în urma căreia s-au format state naționale precum România, Serbia, Bulgaria, Grecia etc. De altfel, războaiele din Balcani reprezintă tot o continuare a acelui proces de dezintegrare otomană. Revenind: avem deci povestea prăbușirii Imperiului Rus, care a început cu Revoluția din 1917, imperiu pe care bolșevicii s-au străduit să-l repună pe picioare. Apoi, Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991 și toți am sperat că se va produce fără a avea loc vreun război de proporții, iar acum constatăm că ne-am înșelat. Acel război de proporții a izbucnit, nu imediat, ci după câteva decenii, acum. Vedeți, istoria funcționează după reguli proprii, de la care este foarte dificil să te sustragi. Un alt aspect delicat este formarea națiunilor rusă și ucraineană.

 

Dușmani de moarte

 

- Mai exact?

 

- Unii au greșit, crezând că sunt unul și același popor, astfel că s-au produs toate aceste atrocități și distrugeri... Întrebarea este ce se va întâmpla în continuare cu această (rea)credință, cu această idee potrivit căreia rușii și ucrainenii ar fi același popor. Pentru că nu doar că nu formează aceeași națiune, dar, la ora actuală, ucrainenii și rușii sunt dușmani de moarte. Din păcate, această perspectivă istorică va fi una pe termen lung.

 

Conflict cu rădăcini adânci

 

În toamna anului 1961, agentul KGB Bohdan Staszyński (născut pe 4 noiembrie 1931 într-un sătuc de lângă Lvov) dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Staszyński a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de spionaj din timpul Războiului Rece: uciderea în Occident, la München, a doi dintre liderii rezistenței ucrainene cu ajutorul unui pistol cu otravă înfășurat într-un ziar. O poveste tulburătoare, ale cărei resorturi intime reverberează în prezent. 

„Eu văd războiul din Ucraina ca pe o continuare a căderii imperiului rus și a Uniunii Sovietice”, Serhii Plokhy, profesor de istorie la Universitatea Harvard

„Invazia propriu-zisă a Ucrainei a început în 2014, dar înainte de acest moment istoria devenise deja un câmp de luptă unde se vehiculau chestiuni relaționate cu o posibilă reinstalare a Războiului Rece”, Serhii Plokhy, istoric

„Întrebarea este ce se va întâmpla în continuare cu această (rea)credință, cu această idee potrivit căreia rușii și ucrainenii ar fi același popor”, Serhii Plokhy, istoric

„Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991 și toți am sperat că se va produce fără a avea loc vreun război de proporții, iar acum constatăm că ne-am înșelat”, Serhii Plokhy, istoric 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: razboi Rusia Ucraina
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri