Jurnalul.ro Special DNA, în război cu restul Justiţiei pentru a pune mâna pe dosarele SIIJ

DNA, în război cu restul Justiţiei pentru a pune mâna pe dosarele SIIJ

de Ion Alexandru    |   

Noul proiect de lege de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) naște un conflict major între DNA, CSM și Uniunea Națională a Barourilor din România, după ce instituția condusă de Crin Bologa a remis, săptămâna aceasta un comunicat de presă, în care critică prevederile proiectului Executivului și aruncă anatema asupra membrilor CSM și a avocaților, îndrituiți, conform propunerii făcute de Guvern, să emită opinii cu privire la desemnarea procurorilor care vor ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

De fapt, DNA își vrea înapoi competența de a ancheta magistrații, așa cum s-a întâmplat în perioada de tristă amintire a mandatului Laurei Kovesi, lucru pe care îl îmbrățișează și USR. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion, care a redactat, anul trecut, propria formă a legii de desființare a SIIJ, prin readucerea dosarelor magistraților la DNA, a încercat să blocheze, ieri, dezbaterile pe marginea noului proiect, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, până la sosirea unui nou aviz al Comisiei de la Veneția. Acest lucru nu s-a acceptat, iar legea va intra la vot, pentru raport, chiar astăzi și, cel mai probabil, va fi votată în Camera Deputaților la începutul săptămânii viitoare. 

DNA a revenit, ieri, cu un nou comunicat, în contextul scandalului generat de acuzațiile pe care instituția condusă de Crin Bologa le-a formulat, săptămâna aceasta, cu privire la proiectul de lege privind desființarea SIIJ. „Exprimarea unor opinii cu privire la desființarea SIIJ nu reprezintă decât un exercițiu necesar în orice societate democratică, menit să contribuie la identificarea celor mai bune soluții legislative. Considerăm că unele interpretări expuse în spațiul public, ca reacție la mesajul exprimat de DNA, omit să atingă fondul problemei și anume asigurarea coerenței și eficienței combaterii corupției în toate sectoarele importante ale societății, inclusiv sectorul judiciar, context în care toate categoriile profesionale ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament, astfel încât societatea să fie apărată în mod efectiv, prin legi clare și coerente, conforme angajamentelor internaționale asumate de România, împotriva oricăror încălcări”, precizează DNA.

Anterior, Parchetul Anticorupție preciza că „DNA s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați. (…) A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența”. 

Însă cea mai controversată afirmație a acestui comunicat este că „modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte, este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător”.

CSM, reacție la comunicatul procurorilor lui Bologa

Secția de Judecători de la CSM a reacționat dur după emiterea acestui comunicat și a transmis că „afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie. Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.

Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare”.

Stelian Ion, ghinion, ieri, la Comisia Juridică a Camerei Deputaților

Ei, bine, ieri, susținătorii politici ai practicilor DNA au făcut o ultimă încercare de a bloca proiectul de lege, în forma redactată de Guvernul Ciucă. Fostul ministru al Justiției de la USR Stelian Ion a cerut, ieri, Comisiei Juridice a Camerei Deputaților amânarea dezbaterilor pe marginea legii de desființare a SIIJ, pentru a aștepta un nou aviz al Comisiei de la Veneția. Comisia Juridică a respins însă cererea lui Stelian Ion și a decis că proiectul va fi dezbătut și supus la vot, în vederea emiterii raportului, chiar astăzi. La rândul său, ministrul actual al Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că există deja trei avize ale Comisiei de la Veneția pe tema desființării SIIJ. „Înțeleg că e o culpă dacă un minister trece imediat la treabă și nu mai așteaptă luni de zile pentru a rata obiectiv după obiectiv și a critica, după aceea, pe alții că nu le îndeplinesc”, a declarat Predoiu.

Noul proiect al Legii de desființare a SIIJ a fost modificat, față de forma inițială prezentată, a fost depus la Camera Deputaților în 15 februarie, a intrat pe rolul Comisiei Juridice a Camerei în aceeași zi, iar termenul pentru depunerea amendamentelor și adoptarea raportului este data de 21 februarie, adică luni. Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților din 21 și 22 februarie. Data la care expiră termenul constituțional pentru dezbatere și vot este 7 aprilie 2022, Camera decizională fiind Senatul.

Consiliu Legislativ atrage atenția că există trei proiecte de lege care vizează desființarea SIIJ depuse în Parlament

Există însă o problemă cu circuitul parlamentar al acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, în data de 14 februarie 2022, prin avizul nr. 139, însă cu anumite observații.

Una dintre observațiile instituției conduse de Florin Iordache (FOTO) este aceea că desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție „a constituit obiectul de reglementare al unui alt proiect de lege transmis de către Secretariatul General al Guvernului, cu adresa nr. 32 din 12 ianuarie 2021, avizat favorabil, cu observații și propuneri, cu avizul nr. 46/16 februarie 2021. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și se află, în prezent, în procedură legislativă la Senat, în calitate de Cameră decizională”. Este vorba despre proiectul de lege inițiat de Stelian Ion, ca ministru al Justiției, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, adoptat, cu modificări, la începutul anului trecut, de Camera Deputaților și blocat în Comisia Juridică a Senatului de aproape un an, după ce UDMR a depus mai multe amendamente. 

De altfel, Consiliul Legislativ mai semnalează faptul că, tot în procedură legislativă la Senat, se mai află o a treia propunere legislativă, care vizează intervenții asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, emisă tot de Secretariatul General al Guvernului, încă din  13 mai 2020, de asemenea avizată favorabil cu observații. Printre intervențiile propuse se află și abrogarea capitolului privind înființarea SIIJ. Teoretic, dar și practic, ambele proiecte legislative ar trebui să fie retrase de inițiator sau să fie respinse de Parlament.

CSM laudă forma propusă de Predoiu, pe care o cataloghează drept un progres

Și Consiliul Superior al Magistraturii, prin plen, care a respins proiectul de lege anterior, al lui Stelian Ion, a avizat, de data aceasta, favorabil varianta lui Cătălin Predoiu. CSM arată că, în forma modificată, ca urmare a propunerilor formulate chiar de Consiliu, actualul proiect reprezintă un progres față de proiectul de lege având același obiect „avizat negativ de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 23/2021”.

CSM laudă măsurile propuse cu privire la faptul că procurorii care efectuează urmărirea penală în cauze cu magistrați ar urma să fie desemnați de către procurorul general al PÎCCJ, la propunerea plenului CSM, dar și faptul că, pentru a instrumenta cauze având ca obiect infracțiunile săvârșite de magistrați, aflate în competența Parchetului General, procurorii vor putea fi desemnați, în forma nouă a legii, pe baza opțiunii exprimate în acest sens, din rândul celor cu grad corespunzător acestei unități de parchet, cu o vechime de cel puțin 15 ani în funcție. „Acest lucru reprezintă o garanție care permite Planului CSM să aibă un rol decisiv în procedura de desemnare a acestei categorii de magistrați”, se arată în avizul CSM.

O structură centrală și 16 teritoriale care vor ancheta infracțiunile magistraților

Desființarea SIIJ nu înseamnă, conform acestui nou proiect de lege, întoarcerea dosarelor magistraților la DNA. Mai mult, prin schema de personal propusă, se creează o structură centrală și 16 structuri teritoriale. 14 procurori desemnați vor ancheta cauzele de competența Parchetului General, iar câte trei vor instrumenta cauzele de competența celor 16 parchete de pe lângă Curțile de Apel. SIIJ funcționează cu mult mai puțini procurori. Prezentăm, pe puncte, principalele obiective ale Legii de desființare a SIIJ, aflată în dezbaterea Legislativului:

 

  • Cauzele aflate în curs de soluționare la SIIJ se transmit pe cale administrativă, în 60 de zile, Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General sau parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, care continuă soluționarea acestora;

  • Posturile aflate în schema de funcții și de personal a SIIJ rămân în schema Parchetului General și se preiau de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică;

  • Procurorii SIIJ revin la parchetele de unde provin sau la cele la care au promovat. Ei redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia;

  • Detașările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi sunt preluate în cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică;

  • Sunt de competența Secției de Urmărire Penală și Criminalistică infracțiunile săvârșite de către judecători și procurori, de membrii CSM, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii Parchetului General, precum și de judecătorii de la Curțile de Apel sau de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;

  • Sunt de competența parchetului de pe lângă Curtea de Apel infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale, de la tribunalele militare, dar și de către procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;

  • Urmărirea penală este efectuată de către procurori anume desemnați de către procurorul general al PÎCCJ, la propunerea Plenului CSM, pentru o perioadă de patru ani;

  • Pot fi desemnați să efectueze urmărirea penală în cauzele de competența Parchetului General procurorii care au gradul profesional de parchet general, vechime de cel puțin 15 ani, prin depunerea opțiunii de a deveni procuror desemnat special la Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul CSM propune procurorului general procurorii care să instrumenteze astfel de dosare;

  • Pentru procurorii cu funcții de conducere care îndeplinesc atribuția de procuror ierarhic superior al procurorului anume desemnat nu este necesară parcurgerea acestei proceduri.

  • Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță dosarele privind infracțiunile presupus a fi săvârșite de judecătorii de la ÎCCJ, de a Curțile de Apel și de procurorii care activează la parchetele de pe lângă acestea, precum și de membrii CSM. Infracțiunile săvârșite de magistrați de la tribunale sau judecătorii, dar și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe sunt de competența judecătorească a Curților de Apel.

Subiecte în articol: siij DNA
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri