Procesul în care sunt judecați Horia Simu, Pop Șerban și Alina Bica va ajunge în manualele studenților în Drept ca studiu de caz pentru contorsiunile prin care trec decizii ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârile contradictorii au rădăcina în imixtiuni ale serviciilor de informații în Justiție, baza unei alianțe toxice între judecători supremi și procurori DNA, care nu s-au sfiit să nesocotească o decizie de referință a Curții Constituționale și să încerce anularea ei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de Justiție. Externalizarea scandalului spre Curtea din Luxemburg a fost oprită de câțiva judecători onești de la ÎCCJ, care au subliniat supremația Constituției față de Directive UE.
Lungul drum spre adevărul juridic într-o afacere dubioasă de drepturi litigioase ajunse în faza unor despăgubiri la ANRP putea să facă o haltă și pe la Curtea Europeană de Justiție. Dosarul DNA, cu multe „bube” de procedură se plimbă prin instanțe de aproape cinci ani și a avut-o inițial ca principală țintă pe Alina Bica. Fosta șefă a DIICOT, aflată în conflict notoriu cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost reținută și arestată în acest dosar în perioada 1 septembrie - 24 noiembrie 2015. În final, Bica va fi achitată prin sentința definitivă din 26 iunie 2018 de ÎCCJ de acuzația de luare de mită. Au rămas însă condamați Simu Horia și Pop Șerban, dar executarea pedepselor a fost suspendată. Apelurile făcute de aceștia au continuat să fie judecate la ÎCCJ, pe parcurs intervenind și celebra decizie 417 din 3 iulie 2019 a Curții Constituționale ce se aplică proceselor care nu au sentințe definitive și care fuseseră judecate de complete de nespecializate pentru cauze de corupție.
Procurorii DNA cer dezlegare din Luxemburg
Procesul lui Simu și Pop, ca urmare a deciziei CCR, urma să fie trimis spre rejudecare pentru că inculpații nu au avut parte de o judecată echitabilă. Dar, în judecarea apelului, Ministerul Public - adică procurorii DNA - pune la îndoială competența Curții Constituționale de a emite decizii care să influențeze hotărâri ale instanțelor românești. Ca atare, cere judecătorilor supremi să trimită speța spre lămurire Curții Europene de Justiție, procurorii adoptând o poziție extrem de agresivă la adresa CCR, pozând în apărători ai statului de drept și ai legislației UE. În critica făcută deciziei CCR se arată că această instituție „încalcă supremația puterilor în stat și pune sub semnul întrebării securitatea juridică” dar și „principiul protecției jurisdicționale prevăzut de art 19 al Tratatului de funcționare al Uniunii Europene”. Iată o mostră a exprimării publice a DNA:
„Subrogându-se fără motiv și fără competență în drepturile procesuale ale cetățenilor care au fost părți în anumite procese penale și precizând instanțelor judecătorești conduita de urmat în dosare aflate pe rol, Curtea Constituțională riscă să afecteze grav independența justiției în măsura în care aceasta este garantată inclusiv prin faptul că hotărârile judecătorești nu pot fi controlate decât în cadrul sistemului juridic, numai de instanțe judecătorești.”
Decizie clară la ICCJ
Analizând cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători Penal 2 - 2018, în opinie majoritară, a apreciat cererea de sesizare a CJUE ca fiind inadmisibilă. În consecință, procesul Simu și Pop se rejudecă.