În România există o tendinţă constantă de subraportare şi subdiagnosticare a infecţiilor nosocomiale, deoarece managerii de spital se tem de sancţiuni şi lipsesc medicii epidemiologi, întrucât absolvenţii de medicină preferă specializările şi nu rolul de "controlor", se arată în rechizitoriul prin care a fost trimisă în judecată compania Hexi Pharma.
În rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul General se menţionează că analiza rapoartelor privind rezistenţa bacteriană şi infecţiile nosocomiale, întocmite de Ministerul Sănătăţii - Institutul Naţional de Sănătate Publică, Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Centrul European de Combatere şi Prevenire a Bolilor, relevă "tendinţa constantă de subraportare la nivelul ţării noastre".
Principalele tipuri de infecţii nosocomiale au fost cele ale plăgilor operatorii, pneumonii şi infecţii urinare, urmate de infecţiile sistemice şi cele digestive.
Procurorii arată că, din datele menţionate în cuprinsul Raportului privind consumul de antibiotice, rezistenţă microbiană şi infecţii nosocomiale în România - 2013, incidenţa infecţiilor nosocomiale la nivel naţional este de doar 0,23%, faţă de media europeană de 5,7%.
Conform Raportului, analiza efectuată pentru perioada 2011 - 2013 indică faptul că infecţiile nosocomiale sunt incidente în proporţie de 89,9% la pacienţii cărora li s-a implantat un dispozitiv medical, iar pe partea de chirurgie cel mai frecvent diagnostic a fost de infecţie superficială a plăgii operatorii.
În Raportul privind consumul de antibiotice, rezistenţă microbiană şi infecţii nosocomiale în România - 2014 specialiştii arată că în ţara noastră, pentru perioada 1995 - 2014, nivelul infecţiilor nosocomiale este extrem de scăzut, de 25 - 30 de ori sub media europeană.
Procurorii subliniază însă că această situaţie apare "ca urmare a subraportării şi subdiagnosticării infecţiilor în unităţile sanitare".
"În toate cele trei rapoarte amintite se arată că subraportarea are drept cauze: teama managerilor de spital de sancţiuni (aceştia fiind evaluaţi profesional inclusiv prin prisma criteriului numărului de infecţii nosocomiale), complianţa scăzută a clinicienilor în utilizarea definiţiilor pentru infecţiile nosocomiale şi lipsa de personal medical. Mai indicăm aici lipsa cvasigeneralizată a medicilor epidemiologi, în contextul în care absolvenţii de medicină preferă specializări ce implică contactul mai mult sau mai puţin direct cu pacienţii, în locul unui rol de 'controlor' care îi plasează într-o poziţie ingrată, în conflict cu interesul managerului de spital, având în vedere cele menţionate anterior", mai spun procurorii.
Compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată luni pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, şi Mihai Leva - şef de producţie al companiei. AGERPRES