Jurnalul.ro Timp liber Calatorii Redescoperă vacanța pe plaiurile moldovenești

Redescoperă vacanța pe plaiurile moldovenești

de Luciana Cocoș    |   

Pentru puține popoare se găsește un ținut relativ mic ca acesta în care să se cuprindă atâta frumusețe, atâta bogație și amintiri din trecut așa de îmbelșugate, de îndepărtate și sfinte”,  spunea Nicolae Iorga într-o scriere a Moldovei, acea zonă a țării parcă ruptă din Rai, unde se împletesc atât de armonios spiritualitatea, cultura și istoria. Cu pași timizi, turismul reînflorește în Moldova. De la an la an din ce în ce mai mulţi români iau în calcul să petreacă o vacanță de neuitat în conacele vechi de sute de ani sau în pensiunile în care se păstrează încă tradițiile moldovenești.

Ținutul mănăstirilor și al legendelor

Moldova este considerată de foarte mulți români drept zona reprezentativă pentru turismul ecumenic. Toată lumea a auzit de mănăstirile din partea de nord-est a țării. Și asta pentru că Bucovina, nordul regiunii, se promovează mai mult. Mai puțin vizitate sunt lăcașurile de cult din județul Neamț, deși au o încărcătură mai mare și mai bogată decât regiunea din nord. „E nedrept să dai de-o parte bogățiile astea culturale și să promovezi numai Maramureșul sau numai Valea Prahovei. Sunt zone frumoase. Fac concediile acolo. Dar sunt și alte zone care merită atenția,  povestește realizatorul radio ZU, Daniel Buzdugan.

 

În Neamț, sunt sate unde încă se mai fac măști, sau unde încă se țin tradițiile de sărbători, se umblă cu capra, cu steaua, cu colindul, iar oamenii se îmbracă ca pe vremuri. La Muzeul Vivant de la Mânăstirea Agapia s-a refăcut o casă veche exact cum era ea la 1700- Daniel Buzdugan realizatorul radio ZU

 

Istoria nescrisă, o atracție pentru turiști

Moldova te cucerește încă de la primii pași pe care îi faci pe drumurile ei, prin pădurile ei sau prin satele vechi locuite încă de oameni inimoşi şi primitori, dornici oricând să îți pună pe masă bucate alese, drese cu legendele locului.

„Sunt foarte multe povești pe care le-am aflat pentru că am tot mers în zonă și mi le-au spus oamenii mai în vârstă. La un moment dat, pe vremea lui Gheorghiu Dej s-a dat un ordin să se închidă mânăstirile și să rămână doar cele care au o însemnătate culturală. La Agapia nu au fost probleme, pentru că a fost pictată de Nicolae Grigorescu. Însă celelalte ar fi trebuit să ajungă gospodării de partid. Ca să nu se închidă mânăstirea Văratec, mitopolitul de atunci s-a dus la Mihail Sadoveanu, care avea funcție politică, pentru a-i cere ajutorul să nu se închidă mânăstirea Văratec. Sadoveanu a venit atunci cu soluția salvatoare. S-a folosit de faptul că iubita lui Eminescu, Veronica Micle, este înmormântată acolo. Ușor nu a fost pentru că ea s-a sinucis și mai era și catolică. Așa că nu prea avea loc în cimitir. Insă Sadoveanu i-a sugerat mitropolitului să mute mormântul Veronicăi lângă zidurile mânăstirii. Și așa a devenit obiectiv cultural” mai spune Daniel Buzdugan.

Vacanță petrecută la conac

Ofertele de cazare în zona Moldovei sunt pentru toate buzunarele. Poți alege între hoteluri de lux care îndeplinesc standardele occidentale, pensiuni de modă veche, vile moderne sau case de vacanță în interiorul unor ferme. Însă cel mai bine simți spiritul Moldovei într-unul din multele conace boierești, restaurate în cele mai mici detalii. „Dacă Alexandre Dumas venea special de la Paris la Castelul de la Miclăușeni, unde îi plăcea să petreacă verile și să scrie, cred că și românii au ce să descopere în Moldova. Palatul este refăcut aproape în totalitate.

 Pe domeniu există o biserică foarte veche care a aparținut familiei Sturza. Locul este deosebit datorită modului inedit în care s-a îmbinat stilul arhitectural românesc cu cel neogotic. Mai recomand, de asemenea, un conac din localitatea Maxut, județul Iași, construit în secolul 19 și refăcut în spiritul acelor vremuri. Mâncarea este făcută acolo, după rețete boierești. E foarte multă liniște și vin chiar și oameni de peste hotare, afirmă Buzdugan.

Lângă conacul din Maxut este epicentrul culturii Cucuteni. Acolo s-au găsit obiecte foarte vechi printre care și roți. Au fost duse la laboratoare din SUA, Moscova și Tokyo. Toți specialiștii au certificat că roțile de la Cucuteni sunt mult mai vechi, cu 4-5000 de ani față de cele ale chinezilor, despre care s-a știut că au inventat roata” afirmă Buzdugan.

Orice fel de cazare ai alege, este recomandată o minimă documentare asupra locurilor pe care le poți vizita. Posibilitățile sunt nenumărate, indiferent de județul în care vrei să călătorești. „Este o vorbă a bătrânilor : te duci la târg, dar vezi pe unde te duci?". Ideea este să caști ochii pe drum și să nu mergi cu capul în traistă, să nu vezi decât pornirea și sosirea. Asta cred eu că trebuie să fie o subtilitate în oferta turistică. Să îi spui omului că fiecare colțisor pe lângă care trece are o poveste, o istorie. Una prinsă în evenimente și una a cotidianului care îl face pe cel mai simplu om sau pe cel mai savant om să se regăsească” susține Doina Îşfănoni, cercetător etnolog.

 

 

UNDE VĂ PUTEȚI CAZA ÎN MOLDOVA

BUCOVINA - HOTEL 3 *** 26 €/noapte

GURA HUMORULUI - PENSIUNE **** 140 ron/zi

VORONEȚ - PENSIUNE *** 130 lei/zi >

 

Capitala cosmopolită a Moldovei

În Iași nu ai cum să te plictisești, indiferent de anotimp. Este un oraș dinamic, plin de culoare care poate răspunde unei game foarte largi de interese ale celor care îl vizitează. Fie că este vorba despre plimbări în centru sau prin parcurile şi străzile sale, din Iași niciun turist nu pleacă dezamăgit. Iașiul este un oraș superb. Vara, chiar și la 2-3 dimineața, sunt oameni care se plimbă sau încă stau la terase. E o atmosferă foarte frumoasă.

 

 La Iași este biblioteca Universității „Alexandru Ioan Cuza”, votată una dintre cele mai frumoase din lume. Iar Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași este și el în top 10 cele mai frumoase din lume. Mai mult, a doua clădire ca frumusețe din România este Palatul Culturii din Iași.

Iașiul, centru cultural și universitar

Încă din trecut Iașiul a dat țării importante personalități culturii românești. Drumul marilor personalități ale literaturii române pornește de la Mirceștii lui Alecsandri, urcăm spre Ipoteștii lui Eminescu, coborâm către Neamțul lui Sadoveanu și facem un popas la Fălticenii lui Creangă. Putem face itinerariul muzicienilor, Ciprian Porumbescu, George Enescu, oameni care s-au născut și au crescut din bogăția fabuloasă a pamântului moldovenesc care în orice epocă istorică a însemnat ceva”, conchide Doina Îşfănoni.

„Atmosfera Iașiului ne amintește ce a însemnat fenomenul Junimea, Titu Maiorescu, tot ce se aduna în cercurile literare de la Eminescu și Creangă la alte nume celebre și care acum se recompun în case memoriale. Există un itinerariu pe care îl putem nuanța- Doina Îşfănoni, cercetător etnolog

 

LOCURI DE NERATAT ÎN MOLDOVA

Cetatea Neamțului, judeţul Neamț

Rezervația de zimbri, județul Neamţ

Mânăstirea Voroneț, județul Suceava

Stațiunea Slănic Moldova, județul Bacău

Vatra Dornei, județul Suceava

 

Locuri încărcate de istorie

Și dacă ne reîntoarcem la poveștile cu moldoveni, Daniel Buzdugan povestește: „La câțiva kilometri de Iași, la mânăstirea Neamț, este Poiana Liniștii. Un loc în care Sadoveanu stătea și scria. 

Acolo este și conacul în care a locuit scriitorul, unde încă se păstrează obiecte vechi, haine vechi, pianul la care a cântat Maria Tănase sau Dinu Lipatti. Lui îi plăceau foarte mult chermezele și invita tot felul de personalități ale vremii acolo. 

Însă locul meu de suflet e bojdeuca lui Creangă. Am descoperit-o de mic copil. Tata mă plimba prin zona respectivă. Apoi am redescoperit-o în adolescență. Acolo a scris Creangă „Amintirile din Copilărie”. 

De acolo a și „plecat” în 31 decembrie 1889. Copiii îl iubeau foarte mult și veniseră să îl colinde, însă el era mort în casă. Era foarte înalt și masiv. A fost nevoie să spargă peretele ca să îl scoată. 

Acolo era și locul în care Eminescu se întâlnea cu Veronica Micle, ea fiind măritată cu profesorul universitar Ion Micle, mult mai în vârstă decât ea”, mai povestește Buzdugan.

Subiecte în articol: moldova vacanta
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri