O petiție populară, intitulată „Nehammer Muss Weg” („Nehammer trebuie să plece”), a întrunit 106.440 de declarații de susținere și de înregistrări. Pentru ca o petiție pentru un referendum să fie luată în considerare de Camera inferioară a Parlamentului de la Viena, sunt necesare cel puțin 100.000 de semnături, condiție deja îndeplinită, a anunțat agenția austriacă de știri APA-OTS.
Această petiție a fost supusă mai întâi dezbaterii publice și a putut fi apoi semnată, perioada de înregistrare derulându-se între 17 și 24 aprilie 2023. În același interval, austriecii au mai avut ocazia să susțină alte șase petiții.
„Autoritatea Electorală Federală va anunța rezultatele finale pentru cele șapte petiții de referendum («Democrație REALĂ - Petiții de referendum», «Păstrați ora de vară», «Taxele GIS - NU», «Plata în numerar: limită superioară - NU!», «JUSTIȚIE independentă sigură», «Referendumul pentru Legea privind lanțul de aprovizionare» și «NEHAMMER TREBUIE SĂ PLECE»), după ce va face eventualele corecții, în cadrul reuniunii sale de la mijlocul lunii mai 2023.”, anunță un comunicat al Ministerului Federal al Afacerilor Interne din Austria, mai scrie sursa citată.
„Rezultatele petițiilor de referendum menționate mai sus sunt determinate electronic în cadrul prelucrării datelor în «Registrul central al alegătorilor». Semnăturile pentru petiția de referendum respectivă, precum și declarațiile de susținere făcute în cadrul procedurii de inițiere au fost înregistrate, fiecare, într-un sistem separat de prelucrare a datelor și au fost numărate automat.
Ministerul Federal de Interne anunță următoarele rezultate preliminare: numărul de persoane cu drept de vot la toate referendumurile menționate a fost de 6.345.470.
Pentru ca o petiție pentru un referendum să fie luată în considerare de Consiliul Național, sunt necesare cel puțin 100.000 de semnături. Pe baza rezultatelor disponibile, este evident că acest prag a fost depășit în toate cele șapte petiții pentru referendum.”, mai precizează comunicatul.
Blestemul avionului
Perspectiva amenințătoare a unui astfel de referendum vine cum nu se poate mai prost pentru Nehammer, aflat în mijlocul unui imens scandal intern. Potrivit presei austriece, șeful guvernului de la Viena a decolat la începutul acestei săptămâni, departe de turbulențele politice din țară, tocmai în Africa, cu scopul de a îmbunătăți relațiile comerciale cu Angola, Ghana și Egipt.
Deplasarea s-a făcut, însă, la bordul unui avion privat, de tip „Boeing 737-800”, al companiei cehe „Smartwings”. Aeronava are 160 de locuri și consumă mai mult combustibil decât „Airbus A320”, scrie presa austriacă, în condițiile în care Nehammer a luat cu el doar o delegație de oameni de afaceri și pe ministrul Agriculturii.
Costurile pentru aeronave de această dimensiune sunt de obicei negociate în fiecare caz, dar valorile estimative pentru operarea unui „Boeing 737-800” sunt în jur de 21.000 de euro pe oră, mai scrie presa austriacă, amintind că vizita cancelarului are loc pe fondul disputelor constante ale acestuia cu Verzii pe tema fondurilor publice, precum și într-un moment în care țara se confruntă cu o inflație record.
De altfel, polemica amintește de recentul scandal care l-a avut în prim-plan pe președintele Klaus Iohannis, criticat în spațiul public, după ce a călătorit în Japonia, Singapore și în Emiratele Arabe Unite cu aeronave de lux închiriate.
Umilință și în alegeri
Popularitatea în picaj a cancelarului a devenit evidentă, de altfel, în urma votului regional de duminică, unde Partidul Popular – ÖVP al lui Nehammer a suferit un eșec usturător. Încercarea popularilor de a opri avansul formațiunilor politice de extrema dreaptă a eșuat la Salzburg.
Popularii au scăzut cu șapte procente, la 30,4 la sută, în timp ce forțele de dreapta din FPÖ au obținut un plus de șapte la sută și s-au apropiat de partidul cancelarului, cu 25,9 la sută, în parlamentul regional, acolo unde până și comuniștii au reușit să pătrundă, pentru prima dată după a doua conflagrație mondială.
Nehammer a recunoscut eșecul alegerilor din Salzburg, deși a încercat să cosmetizeze înfrângerea. El a declarat în fața celor de la Partidul Popular că rezultatul alegerilor a fost „o victorie, cu un minus”.
În privința României, Austria rămâne pe poziții
Sosit ieri la București, trimisul lui Nehammer, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, nu s-a răzgândit în privința aderării României la Schengen. El a susținut din nou că sistemul de protecție a frontierelor noastre este nefuncțional și, în consecință, Viena nu poate oferi o dată pentru admiterea României în spațiul european de liberă circulație.
Karner a reluat discursul potrivit căruia România și Austria trebuie să exercite presiuni asupra Comisiei Europene pentru a obține sprijin legislativ și financiar, în vederea garantării unor frontiere mult mai sigure.