Guvernul a adoptat la sfârșitul anului trecut un proiect de lege pentru reforma pensiilor, iar în cadrul discuțiilor cu misiunea Băncii Mondiale va fi analizat raportul de impact al proiectului de lege. Evaluările Băncii Mondiale sunt extrem de importante, ele fiind un semnal pentru celelalte instituții financiare creditoare și investitori că Guvernul își respectă angajamentele asumate.
După mai multe tentative eșuate, Guvernul a adoptat la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale care prevede că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă. Executivul a precizat că la adoptarea noului act normativ s-a ținut cont de PNRR, dar și de deciziile CCR. Proiectul propune reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza a șase legi speciale (două în domeniul justiţiei și câte una referitoare la navigatori, Curtea de Conturi, diplomaţi şi militari). Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii, care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale. În ceea ce privește pensiile militare, acestea vor face obiectul unui alt act normativ.
9.942 de pensii speciale în ianuarie
Potrivit Casei Naționale de Pensii, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an au primit pensii speciale 9.942 de persoane.
-Cele mai mari pensii le încasează procurorii și judecătorii, în cazul lor pensia medie fiind luna trecută de 21.404 lei. Per total, din pensiile plătite foștilor magistrați doar 4.758 lei ar reprezenta în medie partea achitată în baza contributivității, timp ce 19.945 sunt suportați de la bugetul de stat. În total vorbim despre 1.584 de procurori și judecători care luna trecută au primit aceste pensii.
-Cu 11.484 de lei, fostul personal navigant are cea de-a doua pensie medie ca mărime plătită prin Casa Națională de Pensii. Pentru acoperirea ei, luna trecută au fost plătiți de la bugetul de stat 7.539 lei, numărul beneficiarilor fiind de 1.381 de persoane.
-În ceea ce îi privește pe foștii membri ai corpului diplomatic și consular, s-au plătit 747 de pensii. Suma medie a fost de 5.799 lei, din care contribuția bugetului de stat s-a ridicat la 2.662 lei.
-O altă categorie de persoane care beneficiază de pensii speciale este și cea a foștilor funcționari publici parlamentari. Nu mai puțin de 718 persoane beneficiază de ea, valoarea medie fiind luna trecută de 5.050 de lei. Din aceasta, 2.520 lei au reprezentat susținerea de la bugetul de stat.
-Pensionarii proveniți din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor este o altă categorie de beneficiari ai pensiilor speciale. În număr de 1.658 de persoane, pensia medie plătită acestora luna trecută a fost de 6.096 de lei, din care 2.441 lei a fost suportată de stat.
-În cazul foștilor membrii ai Curții de Conturi, pensia medie a celor 560 de beneficiari fost de 8.505 lei, din care 2.824 lei au fost completați de la bugetul de stat.
Pensii fără contributivitate
De remarcat este și faptul că există foști angajați ai instituțiilor menționate mai sus care primesc pensie fără ca aceasta să aibă o bază de contributivitate. În afara personalului aeronautic și cu o singură excepție la Curtea de Conturi, în rest se acordă și astfel de pensii, ponderea lor fiind de circa două treimi din total la procurori și judecători. Astfel, deși beneficiază de pensii speciale 4.980 de foști judecători și procurori, doar 1.584 dintre primesc o parte din pensie pe bază de contributivitate.
Pensiile speciale medii încasate în luna ianuarie 2022 de către foștii procurori și judecători a fost de 20.207 lei, iar în ianuarie 2021 de 19.863 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice.
151 de ținte și jaloane din PNRR îndeplinite
La sfârșitul lunii mai a anului trecut, România a depus prima cerere de plată prin PNRR cu o sumă totală de 2,56 miliarde euro. În data de 27 octombrie Comisia Europeană, în urma evaluării pozitive privind îndeplinirea celor 21 de ținte și jaloane cu termen de realizare trimestrul 4 din 2021, a virat în conturile Băncii Naționale de 2,56 miliarde euro. Depunerea celei de-a doua cereri de plată din PNRR a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental. Cea de-a treia cerere de plată a presupus îndeplinirea a 79 de ținte și jaloane cu termen de realizare trimestrul 3 și trimestrul 4, 2022, în valoare de 2,73 miliarde euro (din care a fost scăzută prefinanțarea). Primii ani de implementare a PNRR, sfârșitul anului 2021, anul 2022 și începutul anului 2023, înseamnă pentru România îndeplinirea unui total de 151 de ținte și jaloane și depunerea primelor trei cereri de plată care vor debloca un total de 11,88 de miliarde euro.