Un grup de parlamentari încearcă să deblocheze una dintre cele mai puțin valorificate resurse energetice pe care le deține țara noastră, și anume: energia geotermală. Un proiect de lege înregistrat la Senat chiar înainte ca parlamentarii să plece în vacanță propune schimbări ample în modul în care sunt exploatate aceste resurse: deschide ușa primăriilor către concesionarea directă a unor exploatări geotermale în scopul dezvoltării sistemelor de termoficare, introduce proceduri accelerate și acordă facilități fiscale pentru anumite proiecte. Potrivit inițiatorilor, actuala legislație este depășită și nu mai răspunde realităților tehnologice, iar măsurile propuse vor impulsiona investițiile într-o sursă de energie regenerabilă care ar putea reduce costurile încălzirii pentru populație.
Propunerea legislativă depusă, săptămâna trecută, la Parlament, de deputatul USR George Marussi, este semnată în total de 22 de parlamentari de la mai multe partide politice (USR, UDMR, PNL și PSD) și vizează modificarea Legii minelor (L. nr. 85/2003).
Autorii proiectului susțin că actuala legislație este depășită și nu mai răspunde realităților tehnologice, obiectivul măsurilor propuse fiind adaptarea legislației la noile tehnologii și accelerarea investițiilor într-o sursă de energie regenerabilă care ar putea reduce costurile încălzirii pentru populație.
Potrivit inițiatorilor, „România dispune de un potențial geotermal semnificativ”, unul dintre cele mai importante din Europa, dar această resursă a rămas, în mare parte, nefolosită, în lipsa unor reguli clare și a procedurilor birocratice care îngreunează investițiile.
Inițiatorii identifică cinci probleme majore ale legislației actuale: lipsa definițiilor moderne, absența unui regim juridic diferențiat pentru noile tehnologii, procedurile administrative fără termene-limită, imposibilitatea primăriilor de a iniția concesiuni și lipsa unei proceduri accelerate pentru proiectele de energie regenerabilă.
„Particularitățile tehnice ale exploatărilor geotermale moderne impun actualizarea cadrului legislativ, în vederea clarificării regimului juridic aplicabil, simplificării procedurilor administrative, asigurării conservării zăcămintelor și facilitării utilizării energiei geotermale în beneficiul comunităților locale și al procesului de tranziție energetică”, se arată în expunerea de motive.
Energia geotermală devine o resursă distinctă
O primă modificare este extinderea domeniului de aplicare al Legii minelor. Dacă până acum legea reglementa în principal exploatarea apelor geotermale, noul proiect stabilește că aceasta se aplică și „activităților miniere de explorare și exploatare (...) precum și de valorificare a energiei termice rezultate din exploatarea acestora”.
În plus, legea va include și sistemele geotermale în circuit închis amplasate la adâncimi mai mari de 400 de metri, o tehnologie care nu presupune extragerea apei din subsol, ci doar captarea căldurii naturale prin intermediul unui fluid tehnologic aflat într-un circuit etanș.
În timp ce exploatarea clasică presupune extragerea apei geotermale, valorificarea energiei termice naturale „se face prin lucrări de captare, schimb de căldură și recircularea unui fluid tehnologic într-un sistem etanș”, fără consumarea resursei minerale și fără diminuarea zăcământului, explică inițiatorii diferența dintre cele două sisteme, în expunerea de motive.
Această delimitare este deja utilizată în multe state europene, pragul de 400 de metri fiind introdus pentru a separa instalațiile superficiale de cele care utilizează volume importante din subsol și pot interfera cu alte resurse minerale, mai spun autorii proiectului.
Apar definiții noi, pentru tehnologiile geotermale moderne
Dacă actuala Lege a minelor nu definește aproape deloc tehnologiile moderne folosite în geotermie, inițiativa legislativă introduce o serie de noțiuni noi și definiții pentru:
• sistem geotermal;
• exploatare geotermală;
• exploatare cu reinjecție;
• exploatare geotermală în circuit închis;
• energie geotermală;
• lucrări la sonde geotermale;
• producție minieră netă.
Inițiatorii subliniază că absența acestor definiții reprezintă una dintre principalele probleme ale legislației actuale și generează interpretări diferite atât pentru autorități, cât și pentru investitori.
Propunerea legislativă diferențiază cele trei modalități distincte de exploatare: exploatarea clasică a apelor geotermale; exploatarea cu reinjecția fluidului în zăcământ; exploatarea în circuit închis, fără extragerea resurselor naturale. Potrivit inițiatorilor, această clarificare „elimină interpretările divergente și creează predictibilitate pentru autorități și investitori”.
Autoritățile locale vor putea iniția procedurile de concesionare
Probabil cea mai importantă modificare a legii vizează autoritățile locale. Astfel, documentul pus în dezbatere dă posibilitatea unităților administrativ-teritoriale și instituțiilor publice să desfășoare activități de explorare și exploatare geotermală, precum și să solicite direct licențe pentru proiectele destinate exclusiv sistemelor publice de alimentare cu energie termică.
În anumite situații, licențele de explorare și exploatare vor putea fi acordate direct, prin negociere, la solicitarea autorităților locale, fără procedurile clasice aplicabile altor concesiuni.
Potrivit inițiatorilor, primăriile sunt cele care suportă direct consecințele funcționării sistemelor de termoficare și trebuie să poată iniția proiecte pentru reducerea costurilor suportate de oameni cu încălzirea.
Autorii proiectului susțin că această măsură va contribui la „creșterea securității energetice locale”, „dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică”, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, mai ales, „reducerea costurilor suportate de populație”.
Reducerea duratei procedurilor administrative
Totodată, se simplifică accesul la aceste resurse prin reducerea duratei procedurilor administrative.
„În prezent, procedurile succesive de explorare, negociere, concesionare, licențiere pot întârzia nejustificat dezvoltarea proiectelor geotermale”, se arată în expunerea de motive, întârzieri care pot ajunge la câțiva ani.
Noul proiect introduce, pentru prima dată, un calendar obligatoriu. Concret, toate avizele și autorizațiile vor trebui emise în cel mult 30 de zile de la depunerea documentației complete.
De asemenea, concursurile pentru licențele de explorare și exploatare vor trebui finalizate în maximum șase luni, iar licențele vor fi emise în cel mult 30 de zile după încheierea procedurii.
Mai mult, durata totală a tuturor procedurilor administrative necesare începerii activităților nu va putea depăși 12 luni.
Pentru proiectele geotermale mici, de până la 20 MW termici și destinate exclusiv serviciului public de termoficare, termenele de atribuire vor fi reduse la jumătate, stipulează propunerea legislativă.
Inițiatorii afirmă că introducerea unei proceduri accelerate este necesară deoarece legislația actuală nu stabilește termene maxime și „conduce la o durată medie de autorizare semnificativ mai îndelungată decât cea înregistrată în alte state membre ale Uniunii Europene”.
Redevențe mai mici și scutiri de plată, pentru primării, timp de 5 ani
Se schimbă și regimul redevențelor miniere. Astfel, pentru exploatările geotermale cu reinjecție se introduce un mecanism nou de calcul, bazat atât pe cantitatea extrasă, cât și pe cea reinjectată în același zăcământ, pentru a încuraja conservarea zăcămintelor.
În cazul sistemelor geotermale în circuit închis, redevența va fi de 2% din valoarea producției de energie termică, calculată la prețul de producție.
În același timp, proiectul introduce facilități fiscale importante pentru primării.
Unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice care folosesc energia geotermală exclusiv pentru sistemele publice de încălzire vor fi scutite de plata redevenței miniere timp de cinci ani de la începerea exploatării.
Aceeași facilitate poate fi acordată și operatorilor privați, dacă energia este livrată exclusiv sistemului public de termoficare și dacă prețul de producție aprobat este cu cel puțin 20% mai mic decât prețul mediu național de referință.
Investitorii pot renunța la licență fără penalități
Documentul introduce și o prevedere care urmărește să protejeze investitorii în cazul în care proiectele nu mai pot continua din motive independente de voința lor.
Astfel, dacă titularul unei licențe nu reușește să încheie contractele necesare pentru utilizarea sau furnizarea energiei termice ori acestea încetează din motive care nu îi sunt imputabile, acesta va putea renunța la licență fără plata penalităților sau a despăgubirilor pentru lucrările neexecutate, cu condiția respectării obligațiilor privind protecția mediului și conservarea lucrărilor miniere.
Practic, inițiatorii vor să reducă riscul investițional pentru proiectele geotermale destinate sistemelor publice de încălzire.
Dacă proiectul va fi adoptat, autoritatea de reglementare va avea la dispoziție 90 de zile pentru modificarea normelor de aplicare ale Legii minelor, iar licențele deja aflate în vigoare își vor păstra valabilitatea, fără a fi afectate de noile reguli.
Energia geotermală este una dintre puținele surse regenerabile disponibile permanent, independent de condițiile meteorologice, ceea ce o transformă într-o alternativă strategică pentru sistemele de încălzire centralizată, subliniază inițiatorii.