CFR Călători vrea să-şi dezvolte şi optimizeze serviciile furnizate pasagerilor, în principal prin achiziţionarea de material rulant. Fără o infrastructură adecvată, conceptul de mobilitate îşi pierde însă semnificaţia. Lungimea reţelei de cale ferată a ajuns la circa 20.000 de km, în condiţiile în care în 1990 era de 22.330 km, iar investiţiile mici în infrastructură a redus în timp trenurile româneşti la condiţia de mocăniţe.
Prin programul „Transporturi 2050”, Uniunea Europeană îşi propune, pe termen lung, realizarea unei rețele feroviare europene de mare viteză și, pe termen mediu, până în 2030, triplarea lungimii reţelei de mare viteză și menținerea unei reţele feroviare dense în toate statele membre, inclusiv România. De asemenea, se preconizează că, în 2050, cea mai mare parte a transportului de pasageri pe distanţe medii se va realiza cu trenul.
UE vorbeşte de extindere, noi de reducere
Semnalul transmis de Bruxelles în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată a ajuns distorsionat la Bucureşti. La noi, în Master Planul General de Transport se vorbeşte despre reducerea reţelei feroviare pentru că multe rute nu sunt profitabile. „90% din trafic este suportat de aproximativ 54% dintre rute (63% km-cale). Resursele totale utilizate anual în mod real pentru întreţinere şi reparaţii capitale se situează la un nivel cu 40% mai mic decât nivelul necesar unui regim de întreţinere normal pe întreaga reţea aflată în exploatare şi la mai puţin de 20% faţă de nivelul necesar, luând în considerare recuperarea deficitului de reparaţii capitale“, potrivit unui document de sinteză al Master Planului General de Transport.
9.000 de km au nevoie de reparaţii
Pe de altă parte, CFR Infrastructură ar avea nevoie anual de circa 800 de milioane de euro numai pentru reparaţiile capitale la calea ferată. n medie sunt scadenţi în fiecare an aproximativ 320 de km de linie de cale ferată. La începutul acestui an ajunseseră la scadenţă circa 9.000 de km. Cu un ritm estimat de 600 km de linie reparată anual şi considerând că alţi kilometri de linie ferată nu ar mai necesita reparaţii capitale, compania ar avea nevoie de 15 ani pentru rezolvarea problemei.
3,45 mld. lei pentru 77,95 km
CFR SA a semnat ieri cu asocierea Astaldi SpA-FCCC Construccione SA-Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA-Thales Szstems Romania SRL două contracte în valoare de 3,45 miliarde de lei pentru reabilitarea secţiunilor feroviare km 614-(Cap Y) Bârzava şi Bârzava (Cap Y)-Ilteu (Cap Y) situate pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul IV Pan-European) Nurnberg-Praga-Viena-Budapesta-Curtici-Simeria-Bucureşti-Constanta. Contractele vizează reabilitarea a 77,95 km, astfel încât să se permită circulaţia trenurilor de călători cu o viteză de 160 km/h.
Trenurile de călători înregistrează o viteză medie de 44,98 km/h şi, potrivit statisticilor, ele acumulează, în medie, o întârziere de 1,8 minute la fiecare 100 km. Singura rută pe care se poate atinge o viteză de până la 160 km/h este Bucureşti-Constanţa.
CFR Călători vrea 100 de rame electrice şi diesel
Potrivit estimărilor CFR Călători, ar fi nevoie de peste 100 de rame electrice şi diesel pentru a răspunde necesităţilor de mobilitate, a declarat ieri Iosif Szentes, în cadrul evenimentului InfraTRANS 2017. În prezent, parcul de material rulant al companiei este format din 1.532 de unităţi, din care 1.050 de vagoane de diferite tipuri, 126 automotoare, 8 rame electrice şi 348 locomotive. Anul trecut, compania a reuşit să repare 445 de vagoane şi speră ca în acest an numărul lor să crească. Nevoia de material rulant s-a făcut simţită în special în ultimii ani, după ce numărul călătorilor transportaţi a revenit pe un trend ascendent. Dacă în 2013 s-a ajuns la un minim de 48 de milioane de călători, în anii următori numărul lor a crescut, ajungând, în 2016, la 52,89 milioane.