Jurnalul.ro Cultură Rețeaua Națională a Muzeelor din România: proiectul de Ordonanță de Urgență face viața acestor muzee imposibilă

Rețeaua Națională a Muzeelor din România: proiectul de Ordonanță de Urgență face viața acestor muzee imposibilă

de Redacția Jurnalul    |   

Rețeaua Națională a Muzeelor din România a transmis un memoriu pentru modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.

Memoriu

 

Pentru modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.

 

Rețeaua Națională a Muzeelor din România a luat act cu neplăcută surprindere de un proiect de ordonanță de urgență care prin măsurile prevăzute va conduce la destabilizarea fără precedent a actului cultural de protejare și promovare a patrimoniului cultural mobil și imobil, material și imaterial, respectiv a culturii scrise și a artelor spectacolului.

Proiectul de Ordonanță de urgență anunță măsuri fiscale menite să îmbunătățească ”situația financiară dificilă a României” și ne arată în argumentarea inițială că în ”lipsa unor măsuri fiscale”,  ”veniturile realizate ale bugetului general consolidat au fost în valoare de 242,7 mld lei în timp ce cheltuielile realizate la nivelul bugetului general consolidat au fost în valoare de 279,9 mld lei rezultând un deficit bugetar de 37 mld lei.

Considerația generală este însă deficitară întrucât toate entitățile publice din Sănătate, Educație și Cultură  (la care se adaugă în mod justificat Apărarea, Poliția, Serviciile de curățenie, mediu etc) sunt producători esențiali în mecanismele societății, având fiecare un loc bine determinat, singurele structuri supraponderale și irelevante fiind în fapt administrațiile arborescente și instituțiile politice care înglobează un număr nejustificat de funcționari.

Înțelegem și respectăm deci nevoia guvernului de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu, dar amestecul între funcționari publici și personal cu diverse specializări dobândite tocmai pentru a putea face cerințelor societății reușește prin acest proiect de ordonanță să-i afecteze doar pe aceștia din urmă, întrucât administrațiile și aparatul politic se va repoziționa mai ușor, fiind o categorie interșanjabilă, fără pregătire specială. Administrația publică birocratică este auto-generativă, inventând permanent proceduri și reguli pentru a-și justifica și multiplica existența, în timp ce unitățile ”producător” sunt la limita supraviețuirii suportând permanent constrângeri de bugete sau personal. O digitalizare eficientă ar putea aduce probabil economii semnificative care să nu necesite desființări și comasări făcute în regim pompieristic.

Proiectul nu conține nicio analiză detaliată pe capitole care să arate care ”servicii” și din ce domenii sunt cele mai apăsătoare asupra bugetului și nu conține în mod nejustificat nici economiile estimate prin aceste reduceri. Nu am regăsit nici analizele care să ateste rațiunile pentru normativele de structuri organizaționale propuse, eficiența unor structuri sub 50 de angajați fiind de obicei superioară oricăror modele de organizații - mamut. Proiectul conține în schimb măsuri drastice care aplicate pe orizontală vor distruge domenii întregi, fără posibilitate de redresare în viitor.

Probabil domeniul cel mai afectat va fi cel al Culturii – întrucât majoritatea Sectoarelor culturale creative operează prin organizații de dimensiuni reduse pentru eficiență și flexibilitate.  Din pricina faptului că tot sistemul național al culturii este deja vulnerabilizat și redus la minimul posibil în urma catastrofalelor politici de descentralizare culturală (a se citi de-responsabilizare), unitățile de producție culturală de bunuri și servicii nu vor fi capabile să supraviețuiască nici comasărilor estimate, întrucât specificul lor de activitate nu permite mai multe misiuni profesionale și nici administrare comună. Întreg textul proiectului de ordonanță amestecă nejustificat funcțiile publice cu funcțiile din instituțiile publice de cultură, educație, sănătate etc., după cum în tot textul se fac confuzii nepermise între obiectul de activitate al administrațiilor și obiectul de activitate al instituțiilor publice de cultură.

Nu există niciun temei juridic pentru ca administrarea instituțiilor publice de cultură să fie confundată și asimilată cu ”administrația publică. Serviciile minimale de administrare din instituțiile publice de cultură fiind de facto servicii suport pentru producerea bunurilor și serviciilor culturale, nu un scop în sine.

Deși se motivează reducerile pentru ca guvernul să respecte prioritățile strategice și să acceseze fondurile europene pentru îmbunătățirea infrastructurii, măsurile propuse distrug tocmai infrastructura și patrimoniul celor aproximativ  300 de instituții publice de cultură  pe care le propune spre desființare – aproximativ 62% din sistemul public. La acesta se vor adăuga efectele negative ale dezechilibrării sistemului cultural pe care le vor resimți nenumăratele organizații de cultură din mediul privat producători de carte, audiovizual, arte vizuale, arhitectură, organizațiile pentru meșteșuguri, industriile culturale – organizații care nu vor putea suporta taxările impuse.

În mod la fel de surprinzător sunt considerate desființabile institutele de cercetare, institute care îndeplinesc una din funcțiile esențiale pentru diversele domenii de activitate – aceea de dezvoltare inteligentă și sustenabilă pe termen lung. Cercetarea nu va putea fi înlocuită cu producția sau cu administrația,  în niciun  domeniu, iar efectele pe termen lung sunt inestimabile la acest moment.

Orizontul de timp pentru care se impune aplicarea măsurilor nu ia în calcul miile de persoane disponibilizate și pierderea unui număr înfricoșător de specialiști educați care nu se vor putea orienta spre mediul privat, mai ales în cazul sectoarelor culturale subvenționate.

Problema fundamentală de care acest proiect nu ține cont este că acele sectoare pentru care statul trebuie să-și asume finanțarea nu sunt discutabile la nivel de societate, nici opționale, fiind incluse în obligațiile constituționale ale oricărui stat democratic civilizat pentru care cetățenii plătesc deja cu un  procent semnificativ din veniturile lor curente. Invocarea an de an a greutăților pe care le generează Cultura publică este o falsă problemă de sorginte comunistă. Cultura nu este decor, lux sau divertisment și nu mai este instrument de propagandă politică, deși se încearcă în permanență instrumentalizarea ei. Cultura are funcții sociale de netăgăduit contribuind la prezervarea identității naționale, la formarea conștiințelor civice și la educarea cetățenilor alfabetizați. Cultura este singurul domeniu de acțiune la nivelul conștiințelor indivizilor, ajutându-i să se integreze în comunități, să contribuie la construcția unei națiuni, dă sens existenței,  motivează și validează participarea socială.

Gestul radical pe care îl oficializează proiectul de ordonanță ar trebui urmat obligatoriu de o modificare a Constituției României din care să fie eliminate drepturile culturale, Art. 33 prin care statul asigură accesul la cultură – deoarece distribuția teritorială a instituțiilor care oferă cultura fundamentală vor fi fost desființate.

 

Din motivele expuse în continuare și pentru a respecta dreptul la cultură al cetățenilor României, garantat prin art. 33 din Constituție, solicităm eliminarea următoarelor dispoziții din proiectul de ordonanță de urgență:

1. “Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;”

Posturile vacante din instituțiile muzeale nu au fost bugetate la începutul anului bugetar, lipsa fondurilor necesare fiind principala cauză, majoritatea muzeelor trebuind să își adapteze resursa umană, an de an, în funcție de nevoile comunității sau de direcțiile trasate de autoritate.

Pe lângă lipsa infrastructurii de depozitare, deficitară la nivel național, muzeele se vor confrunta cu lipsa personalului specializat în conservarea, restaurarea și valorizarea obiectelor și obiectivelor de patrimoniu, cu autosuficiența personalului existent și cu dezinteresul justificat din partea generațiilor de absolvenți din facultățile de profil.

România nu va mai fi capabilă, pe termen scurt și mediu, să implementeze instrumentele din convențiile internaționale în care este semnatară. Amintim aici Convenția Unesco din 1954, Convenția UNESCO din 1970, Convenția UNESCO din 2001, Regulamentul CE nr.116/2009, Regulamentul UE nr. 880/2019.

Diminuarea statului de funcții va genera disfuncționalități în organizarea actului cultural-educațional, în protejarea și valorizarea patrimoniului cultural național și pe termen lung, la asumarea valorilor identitare. Un alt aspect vizează dezvoltarea sustenabilă și efectele economice, turismul cultural, emergent în momentul de față în România, depinzând în mare parte de oferta culturală dezvoltată de muzeele locale,județene, naționale și de importanță națională.

Anularea posturilor va duce la blocaje în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii din România, mare parte din proiectele de infrastructură fiind dependente de descărcările și supravegherile arheologice gestionate de specialiștii muzeelor din România.

Reamintim aici că aceste posturi vacante nu au fost bugetate la capitolul cheltuieli de personal, din lipsa fondurilor necesare. Mai mult decât atât dezvoltarea instituțiilor de cultură, a programelor culturale cu produsele aferente, implică într-un cadru normal suplimentarea statelor de funcții din instituțiile de cultură.

Pe termen mediu, această măsură va duce la o situație gravă pentru Universitățile din România, în special pentru specializările socio-umane, artele spectacolului, lipsa posturilor din sectorul cultural de stat, odată cu anularea lor, ducând la consecințe greu de estimat pentru viitorul patrimoniului material și imaterial, artele spectacolului și cultura scrisă la nivel național.

 

2. “Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;

b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;”

 

Efectele acestui articol sunt cele mai dramatice pentru cultura românească. Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcționale în 2020.

 

ASTFEL, DINTRE CELE 469 DE INSTITUȚII PUBLICE DE CULTURĂ CU PERSONALITATE JURIDICĂ CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA ÎN PREZENT, PESTE 61% VOR FI DESFIINȚATE PRIN APLICAREA ACESTOR MĂSURI.

 

Tip de instituție

Număr total de instituții cu personalitate juridică

Număr de instituții cu mai puțin de 50 de posturi aprobate în organigrama actuală

Procentul de institutii propuse spre desființare

Personal de specialitate afectat

Instituții de spectacole sau concerte

126

37

(dintre care 22 de teatre dramatice și pentru copii)

29%

1.200

Biblioteci

59

34

(dintre care 22 de biblioteci județene)

58%

826

Muzee

107

48

(dintre care 30 de muzee județene)

45%

1.013

Așezăminte culturale

177

166

94%

Număr neidentificat statistic

Total

469

285

61%

 

 

 

 

 

 

 

Institutii de spectacole sau concerte

Din totalul de 127 de institutii de spectacole sau concerte - cu personalitate juridica, 37 de institutii au sub 50 de posturi: 22 sunt teatre dramatice sau teatre pentru copii, iar 15 sunt filarmonici, ansambluri muzicale, centre culturale cu activitate de spectacol

Teatre cu mai puțin de 50 de posturi

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

TEATRUL DRAMATURGILOR ROMANI

Bucuresti

40

2

TEATRUL STELA POPESCU

Bucuresti

43

3

TEATRUL DE PAPUSI PRICHINDEL

Alba

28

4

TEATRUL ANDREI MURESANU

Covasna

41

5

TEATRUL FIGURA STUDIO SZINHAZ GHEORGHENI

Harghita

26

6

TEATRUL MUNICIPAL CSIKI JATEKSZIN

Harghita

40

7

TEATRUL TOMCSA SANDOR

Harghita

38

8

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET VASILACHE

Botosani

29

9

TEATRUL MUNICIPAL MATEI VISNIEC SUCEAVA

Suceava

38

10

TEATRUL AURELIU MANEA TURDA

Cluj

45

11

TEATRUL DE PAPUSI BRAILA

Braila

28

12

TEATRUL DRAMATIC GEORGE CIPRIAN

Buzau

32

13

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET CALUTUL DE MARE

Constanta

38

14

TEATRUL DE PAPUSI GULLIVER GALATI

Galati

42

15

TEATRUL MUNICIPAL FOCSANI

Vrancea

29

16

TEATRUL TUDOR VIANU

Giurgiu

29

17

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET COLIBRI CRAIOVA

Dolj

30

18

TEATRUL ANTON PANN RM VALCEA

Valcea

44

19

TEATRUL MUNICIPAL ARIEL

Valcea

44

20

TEATRUL DE VEST

Caras Severin

32

21

TEATRUL DE ARTA DEVA

Hunedoara

13

22

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET MERLIN

Timis

50

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

779

 

Alte institutii de spectacol (filarmonici, ansambluri, centre culturalecu activitate de spectacol) cu mai puțin de 50 de posturi

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

ANSAMBLUL DE DANSURI TREI SCAUNE-HAROMSZEK

Covasna

46

2

ANSAMBLUL NATIONAL SECUIESC HARGHITA

Harghita

31

3

TRUPA DE DANS UDVARHELY NEPTANCMUHELY

Harghita

22

4

ORCHESTRA POPULARA RAPSOZII BOTOSANILOR

Botosani

42

5

ANSAMBLUL FOLCLORIC TARA VRANCEI

Vrancea

40

6

FILARMONICA LYRA-GEORGE CAVADIA BRAILA

Braila

14

7

CENTRUL EUROPEAN CULTURAL SI DE TINERET PENTRU UNESCO NICOLAE BALCESCU

Bucuresti

26

8

CENTRUL NATIONAL AL DANSULUI BUCURESTI

Bucuresti

21

9

Centrul Cultural Si De Arte Lazarea

Harghita

9

10

Centrul de Cultura George Apostu

Bacau

19

11

CENTRUL PENTRU CULTURA SI ARTE CARMEN SAECULARE

Neamt

37

 

12

CENTRUL CULTURAL JEAN BART TULCEA

Tulcea

28

13

CENTRUL CULTURAL JUDETEAN ARGES

Arges

42

14

CENTRUL CULTURAL AL MUNICIPIULUI PITESTI

Arges

18

15

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA SI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE BRAILA

Braila

26

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

421

 

Muzee

Din cele 107 muzee cu personalitate juridica, 48 au sub 50 de posturi :

  • 6 muzee aflate in subordonea MC
  • 30 muzee aflate în subordinea consiliilor județene
  • 12 muzee aflate în subordinea consiilor locale (orașe și municipii)

Muzee din subordinea MC cu mai puțin de 50 de posturi

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

MUZEUL DE ARTA VASILE GRIGORE

Bucuresti

5

2

MUZEUL NATIONAL AL HARTILOR SI CARTII VECHI

Bucuresti

14

3

MUZEUL NATIONAL BRAN

Brasov

34

4

MUZEUL NATIONAL AL CARPATILOR RASARITENI

Covasna

22

5

MUZEUL NATIONAL BRATIANU

Argeș

13

6

MUZEUL NATIONAL CONSTANTIN BRANCUSI

Gorj

3

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

91

 

 

 

 

 

Muzee cu mai puțin de 50 de posture aflate in subordinea consiliilor judetene

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

MUZEUL CASA MURESENILOR

Brasov

18

2

MUZEUL DE ARTA BRASOV

Brasov

21

3

MUZEUL DE ETNOGRAFIE BRASOV

Brasov

29

4

MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE BRASOV

Brasov

50

5

MEMORIAL IPOTESTI-CENTRUL NATIONAL DE STUDII MIHAI EMINESCU

Botosani

41

6

MUZEUL JUDETEAN STEFAN CEL MARE VASLUI

Vaslui

47

7

MUZEUL DE ARTA CLUJ NAPOCA

Cluj

45

8

MUZEUL MEMORIAL OCTAVIAN GOGA

Cluj

16

9

COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE

Maramures

8

10

MUZEUL DE MINERALOGIE BAIA MARE MARAMURES

Maramures

18

11

MUZEUL JUDETEAN DE ARTA CENTRUL ARTISTIC BAIA MARE

Maramures

20

12

MUZEUL JUDETEAN DE ETNOGRAFIE ARTA POPULARA

Maramures

26

13

MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE

Maramures

39

14

MUZEUL JUDETEAN DE ISTORIE SI ARTA ZALAU

Salaj

48

15

MUZEUL DE ARTA CONSTANTA

Constanta

26

16

MUZEUL DE ARTA VIZUALA GALATI

Galati

25

17

MUZEUL DE ISTORIE PAUL PALTANEA GALATI

Galati

39

18

MUZEUL DUNARII DE JOS

Calarasi

32

19

MUZEUL JUDETEAN TEOHARI ANTONESCU

Giurgiu

34

20

MUZEUL JUDETEAN IALOMITA

Ialomita

31

21

MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII

Ialomita

33

22

MUZEUL JUDETEAN DE ARTA PRAHOVA ION IONESCU-QUINTUS

Prahova

33

23

MUZEUL JUDETEAN TELEORMAN

Teleorman

24

24

MUZEUL DE ARTA CRAIOVA

Dolj

45

25

MUZEUL JUDETEAN OLT

Olt

44

26

MUZEUL MEMORIAL NICOLAE BALCESCU

Valcea

16

27

MUZEUL BANATULUI MONTAN

Caras Severin

28

28

MUZEUL JUDETEAN DE ETNOGRAFIE SI AL REGIMENTULUI DE GRANITA

Caras Severin

24

29

MUZEUL DE ARTA TIMISOARA

Timis

50

30

MUZEUL SATULUI BANATEAN

Timis

45

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

922

 

Muzee cu mai puțin de 50 de posture aflate in subordinea consiliilor locale (municipia și orașe)

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

MUZEUL TARII FAGARASULUI VALER LITERAT

Brasov

41

2

MUZEUL HAAZ REZSO ODORHEIU SECUIESC

Harghita

13

3

MUZEUL ORASENESC TARISZNYAS MARTON

Harghita

10

4

MUZEUL SECUIESC AL CIUCULUI

Harghita

25

5

MUZEUL DE ARTA ION IRIMESCU

Suceava

18

6

MUZEUL MARAMURESAN

Maramures

44

7

MUZEUL DE ARTA POPULARA CONSTANTA

Constanta

24

8

MUZEUL DE ISTORIE TEODOR CINCU - TECUCI

Galati

15

9

MUZEUL CIVILIZATIEI GUMELNITA

Calarasi

7

10

MUZEUL MUNICIPAL CAMPULUNG

Arges

19

11

MUZEUL MUNICIPAL CURTEA DE ARGES

Arges

8

12

MUZEUL DE ARHEOLOGIE ISTORIE SI ETNOGRAFIE HUNEDOARA

Hunedoara

16

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

240

 

 

Biblioteci

Din cele 59 de biblioteci cu personalitate juridica, 22 de biblioteci judetene au mai putin de 50 de posturi, la care se adaugă toate cele 12 biblioteci municipale și orășenești

Biblioteci judetene cu mai putin de 50 de posturi in organigrama

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

BIBLIOTECA JUDETEANA LUCIAN BLAGA ALBA

Alba

32

2

BIBLIOTECA JUDETEANA BOD PETER - BOD PETER MEGYEI KONYVTAR

Covasna

30

3

BIBLIOTECA JUDETEANA C. STURDZA BACAU

Bacau

50

4

BIBLIOTECA JUDETEANA MIHAI EMINESCU BOTOSANI

Botosani

38

5

BIBLIOTECA JUDETEANA NICOLAE MILESCU SPATARUL VASLUI

Vaslui

42

6

BIBLIOTECA JUDETEANA GEORGE COSBUC

Bistrita Nasaud

20

7

BIBLIOTECA JUDETEANA IONITA SCIPIONE BADESCU SALAJ

Salaj

33

8

BIBLIOTECA JUDETEANA SATU MARE

Satu Mare

42

9

BIBLIOTECA JUDETEANA PANAIT CERNA TULCEA

Tulcea

33

10

BIBLIOTECA JUDETEANA KAJONI JANOS

Harghita

21

11

BIBLIOTECA JUDETEANA ALEXANDRU ODOBESCU

Calarasi

26

12

BIBLIOTECA JUDETEANA ION HELIADE RADULESCU DAMBOVITA

Dambovita

30

13

BIBLIOTECA JUDETEANA I.A. BASSARABESCU GIURGIU

Giurgiu

27

14

BIBLIOTECA JUDETEANA STEFAN BANULESCU IALOMITA

Ialomita

27

15

BIBLIOTECA JUDETEANA MARIN PREDA TELEORMAN

Teleorman

18

16

BIBLIOTECA JUDETEANA CHRISTIAN TELL GORJ

Gorj

35

17

BIBLIOTECA JUDETEANA I.G. BIBICESCU MEHEDINTI

Mehedinti

38

18

BIBLIOTECA JUDETEANA ION MINULESCU

Olt

42

19

BIBLIOTECA JUDETEANA A.D. XENOPOL ARAD

Arad

46

20

BIBLIOTECA JUDETEANA PAUL IORGOVICI CARAS SEVERIN

Caras Severin

18

21

BIBLIOTECA JUDETEANA OVID DENSUSIANU

Hunedoara

39

22

BIBLIOTECA JUDETEANA DINICU GOLESCU ARGES

Arges

30

 

TOTAL POSTURI DE SPECIALITATE

 

717

 

 

 

 

 

Tabel 2. Biblioteci municipale cu mai putin de 50 de posturi in organigrama

 

Denumire Entitate Publica

Judet

Nr. Total Posturi

1

BIBLIOTECA MUNICIPALA GHEORGHENI

Harghita

9

2

BIBLIOTECA MUNICIPALA PASCANI

Iasi

8

3

BIBLIOTECA MUNICIPALA MIHAI RALEA

Vaslui

11

4

BIBLIOTECA MUNICIPALA STEFAN PETICA TECUCI

Galati

15

5

BIBLIOTECA MUNICIPALA ADJUD

Vrancea

11

6

BIBLIOTECA MUNICIPALA GEORGE SBARCEA TOPLITA

Harghita

5

7

BIBLIOTECA MUNICIPALA ODORHEIU SECUIESC

Harghita

16

8

BIBLIOTECA MUNICIPALA CONSTANTIN TOIU - URZICENI

Ialomita

8

9

BIBLIOTECA MUNICIPALA RM-SARAT

Buzau

10

10

BIBLIOTECA MUNICIPALA CAMPULUNG MUSCEL

Arges

8

11

BIBLIOTECA MUNICIPALA CURTEA DE ARGES

Arges

3

12

BIBLIOTECA MUNICIPALA

Subiecte în articol: Rețeaua Națională a Muzeelor
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri