Rata inflației este așteptată să rămână ridicată în prima jumătate a anului, potrivit estimărilor bancherilor și analiștilor economici. Presiunile asupra prețurilor vor continua să fie alimentate de costurile ridicate ale petrolului și gazelor naturale, de volatilitatea piețelor internaționale și de efectele încă persistente ale crizelor din ultimii ani.
În aceste condiții, consumatorii români și companiile resimt impactul scumpirilor, iar stabilizarea prețurilor se va produce mai lent decât s-a anticipat inițial. Totuși, pentru a doua parte a anului, instituțiile financiare prognozează o temperare treptată a inflației. Această evoluție ar fi susținută de politica monetară mai strictă impusă de Guvernul Bolojan, dar și de scăderea puternică a consumului privat care s-a manifestat de la începutul acestui an și este de așteptat să se mențină. Totuși, estimările privind reducerea inflației în a doua parte a anului sunt însoțite de un grad ridicat de incertitudine. Unul dintre factorii majori de risc este evoluția economiei României. Ritmul creșterii economice, nivelul consumului și politica fiscală a guvernului vor influența direct dinamica prețurilor. De asemenea, mediul extern va juca un rol esențial. Durata conflictelor din Orientul Mijlociu, care au alimentat volatilitatea piețelor energetice și au dus la creșterea prețurilor la petrol și gaze, poate afecta în continuare inflația la nivel global. În concluzie, deși există semnale că inflația ar putea începe să scadă în a doua parte a anului, perspectivele rămân fragile.
Rata inflației din țara noastră a scăzut ușor în februarie ajungând la 9,3%, în conformitate cu previziunile. Dar, având în vedere situația actuală a pieței energetice, se pare că inflația va depăși 10% din martie până la mijlocul anului.
Recenta creștere a prețurilor petrolului – și efectele mai ample pe care le declanșează în întreaga economie – are potențialul să modifice semnificativ perspectivele inflației. „Având în vedere prețurile petrolului la nivelurile actuale, atingerea unei rate a inflației sub 5% până la sfârșitul anului pare destul de puțin probabilă. Această schimbare va amâna probabil orice discuții semnificative despre relaxarea politicii monetare până la sfârșitul verii sau chiar toamnă”, se arată într-o analiză realizată de ING România.
Alimentele și serviciile s-au scumpit cel mai mult
Scumpirea alimentelor și a serviciilor a fost în conformitate cu estimările, fiind de 7,8%, respectiv 11,3% față de anul precedent. Prețurile produselor nealimentare au crescut puțin mai mult decât se anticipase, ajungând la 9,4%, în principal din cauza creșterilor mai puternice ale prețurilor la combustibili. Datele salariale arată că mărirea salariilor medii anuale a încetinit la 3,6% în ianuarie, un nivel asociat de obicei cu condițiile de recesiune. Cifrele arată că țara noastră se confruntă cu prețuri foarte mari la alimente, dacă ne raportăm la veniturile populației, iar această situație este generată de un cumul de factori structurali și economici:
-
Creșterea TVA și a accizelor (august 2025): Majorarea cotei standard de TVA la 21% și a TVA-ului redus la 11% pentru produsele alimentare a dus la scumpiri generalizate.
-
Costuri mari la energie: România are facturi la curent și gaze foarte mari, ceea ce crește costurile de producție, depozitare și transport pentru alimente.
-
Importuri masive și deficit comercial: România importă o mare parte din alimente, ceea ce expune prețurile interne la fluctuațiile valutare și la costurile de transport.
-
Inflația alimentară ridicată: În 2025, țara a înregistrat o inflație alimentară ridicată, produse precum laptele, pâinea, ouăle și legumele înregistrând creșteri semnificative.
-
Scumpirea energiei și gazelor: Proiectele de energie blocate și importul de energie scumpă pun presiune pe costurile finale.
-
Limitarea comercială: Deși guvernul a plafonat adaosurile comerciale la unele produse de bază până în martie 2026, efectul acestora a fost limitat de creșterea costurilor de producție.
Mai mult, experții estimează că inflația la alimente ar putea rămâne ridicată și anul acesta, cu riscul unor noi creșteri cauzate de eliminarea plafonării prețurilor la gaze pentru agenții economici.
Probabilitatea unei noi contracții economice
Opinia analiștilor ING este că inflația va oscila între 9% și 10% până în vară, apoi va scădea mai vizibil pe măsură ce creșterile de taxe de anul trecut și liberalizarea pieței energiei electrice nu mai sunt incluse în comparația anuală.
Cu toate acestea, apariția unui nou conflict geopolitic – fără o rezoluție clară la vedere – sugerează acum o presiune ascendentă suplimentară în valorile din martie-aprilie, în principal prin creșterea prețurilor petrolului. Acest lucru ar împinge temporar inflația generală înapoi peste 10,0%. Deși efectele de bază favorabile așteptate în timpul verii se mențin, nivelul inflației la care BNR se simte confortabil să înceapă reducerea ratelor dobânzilor devine din ce în ce mai important, previzionează analiștii ING. Odată cu acest nou șoc petrolier, un ciclu de relaxare mai timpuriu pare mai puțin probabil. În cele din urmă, acest nou șoc pe partea ofertei lovește o economie care prezintă deja caracteristici stagflaționiste.
Datele slabe privind vânzările cu amănuntul și producția industrială din ianuarie, combinate cu creșterea așteptată a inflației pe termen scurt, indică o presiune economică tot mai mare și probabilitatea unei noi contracții trimestriale a PIB-ului, potrivit analizei citate.
BNR estimează o creștere a inflației
Estimările ING sunt în linia previziunilor Băncii Naţionale a României (BNR), care arată o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026. Potrivit experților BNR, în trimestrul II din 2026 se va consemna o creştere mai pronunţată a inflației decât cea previzionată în noiembrie 2025. În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului de administrație al BNR au arătat în ultima lor evaluare că actualele evaluări evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei. Astfel, „rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,8% în iunie şi să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, faţă de valorile de 9,2%, respectiv, 3,7% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9%, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027”, arată previziunile BNR.
Erste Group: o inflație de 4,6% în termeni anuali la sfârșitul anului 2026
Pentru analiștii Erste Group, proprietarul BCR, creșterea economică a României pentru 2026 va rămâne infimă, iar inflația va scădea în a doua parte a anului. „Se anticipează în continuare o dezinflație puternică pentru iulie-august, odată ce impactul liberalizării prețurilor la energie electrică și al creșterilor impozitelor indirecte va dispărea din comparația anuală. Până atunci, inflația va urma probabil o traiectorie relativ stabilă în prima jumătate a anului 2026. Prognozăm o inflație 4,6% în termeni anuali la sfârșitul anului 2026”, precizează analiștii Erste Group într-un raport. În plus, economia țării noastre a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar pentru 2026, analiștii își mențin prognoza cu privire la creșterea economică. „Ne menținem prognoza de creștere a PIB-ului de 1,0% în 2026, deși vedem riscuri în ambele direcții. Investițiile ar trebui să preia ștafeta, susținute de fonduri substanțiale din partea UE în ultima etapă a Planului de redresare și Reziliență și de angajamentul Guvernului de a maximiza absorbția”, arată Erste Group.
Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra României
Experții Erste Group apreciază că războiul din Iran se va termina într-o perioadă relativ scurtă. Cu toate acestea, creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor naturale va avea un impact asupra inflației. „Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor naturale va avea un impact asupra previziunilor medii privind inflația. Prin urmare, le ajustăm (n.r. previziunile) în consecință, pe baza ipotezei că prețurile petrolului și gazelor naturale vor scădea treptat în următoarele câteva luni. Perspectivele politicii monetare reflectă, de asemenea, aceste ipoteze. În acest moment, nu ne așteptăm la un impact negativ major asupra creșterii economice”, spun experții Erste Group.