Una dintre idei este interzicerea oricărui tip de activitate sportivă pe plajă, fără încheierea, în prealabil, a respectivei suprafețe de plajă. Apoi, terenurile de fotbal sau de volei pe plajă trebuie să fie alcătuite din structuri demontabile. O altă prevedere din acest proiect este ca primăriile din județul Constanța să poată închiria până la 30% din plajele libere, plătind Ministerului Mediului o redevență de 2% din valoarea de inventar a acestor plaje. Deputații mai instituie amenzi de până la 50.000 de lei pentru circulația sau staționarea mașinilor pe plajă sau de până la 1.000 de lei pentru cei care nu țin animalele de companie legate.Potrivit inițiatorilor, pe plajă se desfășoară în mod informal foarte multe activități sportive, atât de agrement, cât și profesioniste, „cu toate că există dificultăți pentru operatorii de plajă care vor să amplaseze în mod legal un teren de volei sau de fotbal”, iar, prin acest proiect de lege, „aceste situații nu ar mai putea fi întâlnite”, deoarece „asigură în mod explicit această posibilitate, sub condiția utilizării unor structuri demontabile”.
Astfel, proiectul propune modificarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, prin introducerea reglementării potrivit căreia utilizarea plajelor în scop turistic să se poată face, pe lângă operatorii sau proprietarii din turism sau de către autoritățile locale, și de către „operatorii economici care desfășoară activități de divertisment, agrement și/ sau sportive” și de „cluburile sportive afiliate federațiilor sportive naționale ce sunt constituite cu avizul Ministerului Sportului”.
Mai mult, proiectul propune ca „desfășurarea unor evenimente sportive, culturale sau desfășurarea anumitor activități recreative specifice plajei cu caracter ocazional, de către terți, pe suprafețele de plajă turistică închiriate de către operatorii economici să fie permisă numai dacă operatorii economici au încheiat contracte de asociere cu aceștia”.
Sancțiuni usturătoare
Deputații inițiatori umblă și la reglementarea construcțiilor și dotărilor admise pe plaja cu destinație turistică. Iar, strict cu privire la activitățile sportive, propun ca, printre acestea, să se regăsească „dotări pentru agrement specific plajei, inclusive terenuri de sport cu sau fără tribune, în mod obligatoriu demontabile și accesorii ale acestora, precum și alte construcții și instalații demontabile ce vor putea fi amplasate numai cu ocazia desfășurării unor evenimente culturale sau sportive”. Mai mult, caracteristicile și modalitatea de amplasare a construcțiilor și dotărilor respective trebuie să fie prevăzute în documentațiile urbanistice, iar păstrarea în conservare pe plajă a construcțiilor temporare și a accesorilor va fi interzisă, cu excepția celor pentru care este închiriată suprafața de plajă respectivă în extrasezon.
Mai departe, ocuparea de către operatorii economici a suprafețelor de plajă pentru care nu s-au încheiat contracte de închiriere va constitui contravenție, în acest caz, amenzile putând ajunge până la 30.000 de lei.
Contracte pentru primării la preț de dumping
Iar lucrurile nu se opresc aici. Proiectul mai propune amenzi cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei pentru desfășurarea de activități turistice pe plajă fără a deține autorizație turistică, permiterea comerțului ambulant pe plajă sau pentru permiterea campării pe plaja cu destinație turistică. Amenzile pot ajunge până la 50.000 de lei pentru circulația sau staționarea autovehiculelor pe plajă, amplasarea umbrelelor care necesită lesturi cu pietre sau greutăți modulare sau neasigurarea condițiilor sanitare și de protecție a mediului în zonele de îmbăiere și pe plajă.
Amenzi de până la 1.000 de lei ar urma să plătească și cei care nu-și țin în zgardă, ham sau lesă animalele pe plajele turistice, conform acestui proiect de lege.
Deputații inițiatori susțin că există de ani la rând dorința exprimată de primarii din județul Constanța de a putea să administreze sectoare de plajă, însă toate sectoarele de plajă aflate în proximitate sunt închiriate de către operatori privați care, „prin prețurile practicate și poziționarea șezloangelor (SIC!), ajung să descurajeze oamenii ce trăiesc în acele comunități să se bucure de plajă și de activitățile de vară ce s-ar putea desfășura în mod normal pentru agrement”. Soluția propusă este stabilirea unei proceduri diferite și a unui cost redus față de procedura de închiriere în care orice primărie ar trebui să liciteze la prețul de piață pentru închirierea sectoarelor de plajă riverane”.
Astfel, proiectul prevede că „Ministerul Mediului încheie contracte de închiriere cu UAT-urile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, pentru o cotă de 30% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială și sunt libere de sarcină, achitând o redevență în cuantum de 2% din valoarea de inventar a bunului imobil concesionat.
Legea, picată zdrobitor la Senat
Pe lista semnatarilor acestui proiect de lege se regăsește și un deputat care deține proprietăți pe litoralul Mării Negre. Este vorba despre Bogdan Alexandru Bola (FOTO), membru PNL până în noiembrie 2021, trecut în tabăra neafiliaților, alături de Ludovic Orban, care are, în localitatea 23 August, 4 hectare de teren agricol, iar anul trecut a mai intrat în proprietatea a 600 de metri pătrați de teren intravilan la Techirghiol. Tot aici, mai deține, din 2009, încă 600 de metri pătrați de teren intravilan. Bola mai dețin, la Constanța, un apartament de 92 de metri pătrați.
De altfel, proiectul de lege este semnat de șase parlamentari, toți ex-PNL-iști. Pe lângă Bola, pe listă îi mai regăsim pe George Ionescu, Alexandru Kocsis Cristea, George Adrian Miuțescu, Gabriel Plăiașu și celebrul Antonel Tănase, ex-secretarul general al Guvernului condus de Ludovic Orban.
Proiectul de lege nu s-a bucurat de foarte multă susținere. Spre exemplu, Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ, opinând că „se impune ca plajele să fie publice, iar pentru utilizarea lor în scop turistic de către cluburile sportive afiliate federațiilor sportive naționale ce sunt constituite cu avizul Ministerului Sportului, este necesară o hotărâre de guvern în acest sens”.
La 21 septembrie, Comisia pentru Mediu și Comisia pentru Antreprenoriat și Turism au emis un raport de respingere, raport adoptat de plenul Senatului, în 19 octombrie, cu 86 de voturi pentru, doar două împotrivă și 19 abțineri. Legea a ajuns la Camera Deputaților, unde Comisia pentru Administrație are termen să depună raportul final până în data de 16 noiembrie.