La capătul unei curse electorale în care blocurile politice de centru-stânga și centru-dreapta erau cotate cu șanse aproape egale, iar naționaliștii erau creditați cu obținerea unui scor-record, suedezii au mers ieri la secțiile de votare pentru a-i alege pe cei 349 de membri ai parlamentului de la Stockholm. Campania electorală a fost dominată de teama față de numărul mare de azilanți și deteriorarea nivelului de trai.
Pe acest fundal, populiștii democrați anti-imigrație din Suedia aveau șanse reale să devină cel mai mare partid dintr-o țară considerată timp de zeci de ani un bastion al valorilor liberale. De altfel, formațiunile politice de extremă dreapta au înregistrat în ultima vreme victorii spectaculoase în întreaga Europă, după izbucnirea crizei refugiaților, provocată de războiul civil din Siria și de conflictele în derulare din Afganistan și zone din Africa. Afluxul de 163.000 de solicitanți de azil, din 2015, a polarizat electoratul, distrugând un consens politic confortabil instalat în societate, iar noua realitate poate oferi Democraților Suedezi (SD), partid cu rădăcini neo-naziste, un drept de veto asupra numelor formațiunilor politice care vor forma următorul guvern, comentează Reuters. „Partidele tradiționale nu au reușit să răspundă sentimentului general de nemulțumire. Poate că această dezaprobare nu este legată direct de șomaj sau de economie, ci este pur și simplu o pierdere de încredere în sistemul politic. Suedia nu este singura țară confruntată cu acest lucru”, a afirmat un cercetător în științe politice de la Universitatea Umea, citat de Reuters. Ultimele sondaje de opinie arătau că nici social-democrații de centru-stânga ai premierului suedez, Stefan Lofven, nici principalul partid de centru-dreapta nu vor câștiga majoritatea. Blocul de centru-stânga, care unește guvernarea minoritară social-democrată și „verzii” cu Partidul de Stânga, este susținut de aproximativ 40 la sută din electorat, arătau sondajele, având un mic avans față de alianța de dreapta, alcătuită din patru formațiuni politice. La rândul său, SD, care dorește ca țara să părăsească UE și să oprească imigrația, era creditat de ultimele sondaje cu 17 până la 20 la sută din voturile exprimate, într-o creștere față de cele 13 procente obținute în 2014. Cu toate acestea, după cum s-a întâmplat la precedentele alegeri, sprijinul real față de SD a fost mult mai mare decât cel preconizat de sondajele de la vremea respectivă, iar acest lucru le-ar putea aduce acum democraților suedezi în jur de 25 de procente, care i-ar transforma în cel mai mare partid politic din Suedia, detronându-i pe social-democrați pentru prima oară într-un secol, susține Reuters.
Bruxelles-ul tremură
Sprijinul popular obținut în ultimul timp de SD a crescut spectaculos, pe fondul dezbaterii aprinse pe tema imigrației și a creșterii infracționalității. În 2015, Suedia a acceptat cei mai mulți solicitanți de azil pe cap de locuitor dintre toate statele UE, provocând îngrijorare față de posibila deteriorare a sistemului de ajutoare sociale, despre care mulți votanți susțin că se află deja în criză. Cu un ochi pe alegerile din Parlamentul European de anul viitor, oficialitățile de la Bruxelles privesc cu neliniște spre Suedia, temându-se că un stat cu un trecut democratic impecabil se poate alătura corului de eurosceptici din Europa.
„Votul dat SD este periculos și contraproductiv. E ca și cum ai încerca să stingi focul cu alcool”.
Stefan Lofven