Anul 2020 a adus cu sine importante schimbări în viețile oamenilor, schimbări care s-au simțit inclusiv pe plan economic. În ciuda acestor lucruri, românii au reușit să economisească mai mulți bani, iar volumul creditelor a continuat să crească, conform statisticilor.
Contrar așteptărilor, românii au reușit să economisească bani chiar și în criza cauzată de noul coronavirus. Acest lucru este indicat de datele recent publicate de BNR, conform cărora creșterea depozitelor populației a fost mai mare cu 15 procente față de cea de la finalul anului 2019.
Pe de altă parte, acest număr a depășit cu mult cel al împrumuturilor oferite de bănci. Ritmul de creștere al acestora din urmă a încetinit semnificativ, ajungând la cel mai mic procent din ultimii patru ani, mai exact 5%. Altfel spus, românii au întâmpinat dificultăți mult mai mari în ceea ce privește efectuarea creditelor bancare, dată fiind situația financiară incertă a acestora.
O posibilă soluție la această dificultate a persoanelor o reprezintă instituțiile financiare nebancare, sau IFN-urile. Acestea sunt instituții private de la care persoanele fizice (dar și companiile) pot lua sume de bani mici și medii, cu împrumut. Cel mai mare avantaj al acestora este că întreg procesul de împrumut se realizează online, iar banii le sunt virați în conturile clienților în cel mai scurt timp posibil.
Specialiștii unui serviciu de analiză, FoxyCredit, care compară credite rapide online IFN, susțin că ritmul scăzut de creditare a băncilor poate fi o urmare a incertitudinii în privința situației financiare a românilor. Astfel, deși o bună parte a populației s-a confruntat cu dificultăți financiare, băncile au ezitat în a le oferi creditarea de care aceștia aveau nevoie. Totuși, potrivit analiștilor de pe https://foxycredit.com/ro/, există credite ieftine și rapide la îndemâna oricui la doar câteva clickuri distanță. Așadar, românii care au nevoie de microcreditare și care – din orice motiv – întâmpină dificultăți cu reprezentanții băncilor, se pot reorienta către IFN-uri.
Cu ce sunt diferite IFN-urile de bănci?
Diferența principală între IFN-uri și bănci este aceea că serviciul principal al instituțiilor nebancare se rezumă la acordarea de credite. Ele nu acceptă și depozite, acest lucru fiindu-le interzis prin lege; așadar, clienții care doresc să își depună economiile într-un cont pot face întocmai doar prin intermediul unei bănci, lucru care s-a și întâmplat în număr foarte mare anul trecut.
Mai concret, ritmul de creștere al depozitelor bancare din 2020 a fost de aproape 3 ori mai mare decât cel al împrumuturilor. Totuși, volumul mic al creditelor în comparație cu depozitele poate însemna și un lucru bun: raportul dintre credite și depozite indică existența posibilității de creditare în viitorul apropiat. Mai simplu, sumele economisite de populație pun la dispoziție lichiditatea necesară băncilor, astfel încât ele își vor permite să acorde credite persoanelor fizice și companiilor, lucru ce ar putea contribui la revigorarea economiei.
De asemenea, datele publicate de BNR cu privire la anul trecut indică și preferința debitorilor pentru creditele în lei față de cele în euro sau alte valute. Având în vedere faptul că scopul IFN-urilor este acela de a finanța debitorii într-un timp cât mai scurt și cât mai convenabil, creditele furnizate de aceste instituții se pot realiza exclusiv în lei.
Până acum câțiva ani, băncile au beneficiat de un potențial mare de creditare datorită liniilor de finanțare de la băncile mari. Lucrurile s-au schimbat între timp, deoarece unele dintre acele linii de creditare nu mai sunt astăzi valabile pentru bănci, astfel încât singura soluție a fost ca acestea să se orienteze către finanțarea de la persoanele fizice. Datele publicate de BNR confirmă nu numai că acestea din urmă sunt mai sigure, ci și că acestea pot reprezenta o sursă importantă de finanțare în vremuri de criză, când clienții au tendința de a cheltui mai puțin și de a economisi bani în conturile lor.