Senatorul Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, propune, într-o scrisoare adresată preşedintelui CSM, Mariana Ghena, şi ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, instituirea printr-un Memorandum a unui mecanism de consultare permanentă între puterile Legislativă, Executivă şi Judecătorească, prin care să se stabilească şi ca modificările/completărilor codurilor să se poată face o singură dată pe an.
"Vă propun ca împreună să începem demersurile pentru instituirea unui mecanism de dialog permanent între reprezentanţii celor trei puteri: Legislativă, Executivă şi Judecătorească, ai cărui termeni să fie stabiliţi într-un Memorandum. Rezultatele dialogului dintre reprezentanţii celor trei piloni ai statului ar putea sta, de asemenea, la baza unui acord politic între partidele reprezentate în Parlament, astfel încât eventualele modificări/completări ale codurilor să aibă loc o singură dată pe an, după un calendar agreat, în care să fie alocat timp suficient dezbaterilor publice şi parlamentare", afirmă Cazanciuc, în documentul respectiv transmis în contextul sărbătoririi Zilei Justiţiei.
De asemenea, el afirmă, în documentul publicat duminică pe pagina sa de socializare, că prin acordul politic respectiv ar trebui să se convină şi ca deciziile Curţii Constituţionale a României ce reclamă modificări normative în materia drepturilor fundamentale să fie aplicate de îndată.
Cazanciuc consideră că această colaborare în privinţa justiţiei ar trebui să aibă în vedere şi: continuarea Programului Naţional de Investiţii în infrastructura instanţelor din capitalele de judeţ, conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014; realizarea Cartierului pentru Justiţie - Justice District - în Bucureşti, pentru a soluţiona problema lipsei spaţiilor necesare instanţelor şi parchetelor, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Ministerul Culturii; implementarea cât mai rapidă la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic; asanarea normativă, în condiţiile în care numărul mare de acte normative adoptate şi modificarea frecventă a legislaţiei au condus la o diminuare a încrederii populaţiei în sistemul de drept.
"Am convingerea că Executivul recent învestit cu încrederea Parlamentului va aloca resursele umane şi materiale necesare sistemului judiciar, astfel încât şi instanţele din Ploieşti, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Satu Mare, Brăila să poată funcţiona chiar de anul acesta în sedii noi sau reabilitate, iar cetăţenii şi companiile să poată beneficia astfel de reducerea termenelor de soluţionare a cauzelor, de creşterea eficienţei şi calităţii actului de justiţie", menţionează fostul ministru al Justiţiei.
El aminteşte că statul este organizat potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - Legislativă, Executivă şi Judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, iar politica dialogului şi cooperării între cele trei puteri, promovată în intervalul 2013-2015, a reprezentat o premisă importantă a consolidării justiţiei ca serviciu public.
"Un asemenea acord ar răspunde nevoii de stabilitate şi predictibilitate normativă şi ar contribui la cunoaşterea şi respectarea legii de către toţi membrii societăţii româneşti", mai evidenţiază preşedintele Comisiei juridice a Senatului.