Jurnalul.ro Special Legea lui Ciucă și Bode, în criză de timp și de chef de vot

Legea lui Ciucă și Bode, în criză de timp și de chef de vot

de Ion Alexandru    |   

După ce 20 de senatori PNL au sabotat, prin absență sau prin abținere, legea inițiată, în calitate de parlamentari, de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul de Interne Lucian Bode, lege care vizează modificarea Codului penal, actul normativ a intrat în dezbatere urgentă la Camera Deputaților – for decizional.

 Este vorba despre proiectul prin care cei doi doresc introducerea unor noi situații în care se prezumă legitima apărare, înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile săvârșite împotriva procurorilor și judecătorilor, dar și de majorarea unor pedepse pentru violențele din timpul protestelor de stradă. Comisia Juridică trebuie să finalizeze raportul până pe 19 mai, astfel încât legea să intre la Plen înainte ca Nicolae Ciucă și Lucian Bode să plece de la Palatul Victoria.

Premierul Nicolae Ciucă, în calitate de senator, și ministrul de Interne, Lucian Bode, în calitate de deputat, au inițiat, la începutul acestui an, un proiect de lege de modificare a Codului penal. Una dintre modificările propuse este aceea că „se prezumă a fi în legitimă apărare acela care comite fapta pentru a respinge, pe de o parte, pătrunderea unei persoane într-o locuință, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără drept, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea mijloace ori în timpul nopții și, pe de altă parte, atacul săvârșit în public, fără drept, de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.

De asemenea, legea vrea să instituie pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru încăierarea între mai multe persoane, precum și adăugarea unui spore egal cu jumătate din pedeapsa prevăzută de lege pentru amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, loviturile cauzatoare de moarte sau omorul săvârșite împotriva unui judecător sau procuror ori  bunurilor aflate în posesia acestora, în scop de intimidare sau de răzbunare.

 

Modificări criticate de CES și CSM

 

De departe, însă, cea mai controversată modificare pe care Nicolae Ciucă și Lucian Bode vor să o opereze la Codul penal vizează infracțiunile de ultraj (ultraj contra autorității sau ultraj judiciar).  Se elimină orice posibilitate de pedepsire cu amendă și va funcționa, în aceste cazuri, doar pedeapsa cu închisoarea.

Mai mult, Ciucă și Bode doresc să introducă pedepse de până la 5 ani de închisoare pentru fapta prin care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor tulbură ordinea și liniștea publică. Se propune o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare dacă fapta este comisă de două sau mai multe persoane împreună.

Ei bine, această lege a primit un aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social, iar Consiliul Superior al Magistraturii arată, în punctul de vedere transmis, că modificările care vizează prezumția de nevinovăție sunt inoportune.

 

18 liberali au absentat de la vot. Alți doi s-au abținut

 

Dincolo de aspectul juridic al acestei propuneri legislative, aspectul politic este de-a dreptul spectaculos. Legea a primit, la data de 26 aprilie 2023, un raport de adoptare cu amendamente, iar, la data de 2 mai 2023, actul normativ a intrat la vot, în Plenul Senatului - în calitate de primă Cameră sesizată. 

Ei bine, aici legea a picat. Fiind lege cu caracter organic, ca să treacă, avea nevoie de majoritatea senatorilor, nu de majoritatea senatorilor prezenți. Adică era nevoie de 68 de voturi „pentru”. A primit doar 56 de voturi „pentru”, exprimate de 1 parlamentar AUR, 16 parlamentari PNL, 34 de parlamentari PSD și 5 parlamentari UDMR. Din cei 38 de senatori liberali, au fost prezenți doar 18, din care doi s-au abținut de la vot. Este vorba despre Simina Arina Moș Patricia și Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș. De asemenea, s-au mai abținut de la vot senatorii PSD Gabriela Crețu și celebrul Vasile Dîncu. 

Împotriva adoptării legii s-au exprimat 31 de senatori, dintre care 10 de la AUR, 3 neafiliați, 17 de la USR și senatorul PSD Ionuț Dănuț Cristescu.

 

Au nevoie de 161 de voturi la Cameră. Și asta înainte de schimbarea de la Palatul Victoria

 

A doua zi după acest rezultat dezastruos de la Senat, mai ales că legea a fost inițiată de președintele PNL, Nicolae Ciucă, dar și de secretarul general al partidului, Lucian Bode, proiectul a fost înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților. De aici, a ajuns pe masa Comisiei Juridice, care trebuie să finalizeze și să depună raportul până pe data de 19 mai. Adică a primit un termen de 16 zile.

Camera Deputaților este for decizional, iar, pentru ca această lege organică să treacă, este nevoie de votul a nu mai puțin de 161 de deputați din cei 320 existenți. Graba cu care proiectul trebuie dezbătut și supus votului poate fi justificată și de faptul că, pe data de 26 mai 2023, premierul Nicolae Ciucă, liderul PNL, inițiator al acestei legi, își încheie mandatul de prim-ministru. Odată cu el, își încheie mandatul de ministru de Interne și Lucian Bode. Numele acestuia din urmă nu va mai figura, potrivit surselor politice, în viitorul Cabinet condus de Marcel Ciolacu. În ceea ce-l privește pe Nicolae Ciucă, acesta ar urma, conform acelorași surse, să facă parte în continuare, din Executiv, în calitate de vicepremier fără portofoliu sau cu portofoliu (pe masă fiind pentru el alocat fie Ministerul Apărării Naționale, fie chiar Ministerul Afacerilor Interne).

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri