Mai exact, se dorește ca foștii membri ai structurilor de conducere centrale și județene ale PCR sau ale Partidului Muncitoresc Român să nu mai poată candida, să nu mai poată fi aleși și nici numiți în funcții și demnități publice. De asemenea, și cei găsiți prin hotărâri judecătorești definitive și care ocupă astfel de funcții să nu le mai poată deține. Mai mult, proiectul de lege propune ca președintele României, foștii șefi de stat, ex-șefii Parlamentului, premierul sau foștii premieri găsiți de CNSAS ca ofițeri sau colaboratori ai Securității sau ca agenți ai serviciilor de contrainformații ale armatei să nu mai beneficieze de funeralii de stat și nici de onoruri militare. Inițiatorul susține că prin această măsură se face economie la bugetul de stat.
Proiectul de lege inițiat de deputatul liberal Florin Claudiu Roman vizează atât modificarea și completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cât și a Legii 285/2016 privind ceremoniile oficiale.
Mai exact, proiectul prevede ca persoanele care candidează pentru funcția de președinte al României să redacteze o declarație pe propria răspundere, în sensul că nu au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, iar declarațiile în cauză să fie depuse la Biroul Electoral Central care, în termen de 24 de ore de la înregistrare, să le înainteze CNSAS. De asemenea, se introduce un articol conform căruia „nu pot candida pentru funcția de președinte al României persoanele care, la data depunerii candidaturii, au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist”. Este vorba, pe de o parte, de foștii membri ai Comitetului Central sau ai Comitetelor Județene ale Partidului Comunist Român sau ale Partidului Muncitoresc Român, foștii ofițeri și agenți ai aparatului Securității sau ai serviciilor de contrainformații ale armatei și, pe de altă parte, lucrătorii și colaboratorii Securității, față de care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Autorul își susține legea și din perspectivă financiar-bugetară
Același proiect de lege prevede că persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în funcții și demnități publice, cu excepția celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declarație pe propria răspundere, în sensul că nu au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Verificarea declarației ar urma să se facă din oficiu, inclusiv față de persoanele aflate în exercițiul respectivelor demnități sau funcții la data intrării în vigoare a acestui proiect de lege.
Cel mai interesant demers al acestui proiect de lege se referă la faptul că „sunt exceptați de la funeraliile de stat și onorurile militare președintele României, foștii șefi de stat, președintele și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, prim-ministrul și foștii prim-miniștri care au făcut parte din Comitetul Central și din Comitetele Județene ale Partidului Comunist Român sau ale Partidului Muncitoresc Român, care au fost ofițeri și agenți ai Securității sau ai serviciilor de contrainformații ale armatei și care au fost condamnați definitiv pentru colaborarea cu Securitatea”.
Florin Claudiu Roman explică, în expunerea de motive, că, „din perspectiva impactului financiar-bugetar, dacă vor fi exceptați de la funeraliile de stat și onorurile militare președintele României, foștii șefi de stat ai României, președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și prim-ministrul sau foștii prim-miniștri care au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist, atunci bugetul nu va mai fi încărcat cu aceste cheltuieli, acestea putând fi direcționate către alte obiective necesare societății democratice românești”.
Scopul - „îndepărtarea de sistemele opresive”
„CNSAS verifică, de 23 de ani, colaborarea cu Securitatea a primarilor, consilierilor județeni și locali, dar rezultatul este cvasinul. Acești aleși locali rămân în funcții, chiar dacă sunt identificați ca turnători sau ofițeri ai Securității, iar o parte dintre aceste persoane aleg să candideze din nou”, arată deputatul inițiator.
Potrivit acestuia, interzicerea foștilor membri ai regimurilor comuniste de a ocupa funcții publice poate fi privită ca o respingere simbolică a ideologiilor și practicilor totalitare, transmițând un mesaj că societățile sunt hotărâte să se îndepărteze de sistemele opresive și să se îndrepte spre o guvernare democratică.
„UE a fost fost fondată pe principiile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, iar interzicerea persoanelor asociate cu regimurile comuniste este în concordanță cu angajamentele Uniunii față de aceste valori. Efectuarea demersurilor legislative în vederea renunțării la trecutul comunist este imperios necesară și dovedește că România se aliniază valorilor susținute de Uniunea Europeană. Prevenirea regresului spre autoritarism sau față de practici nedemocratice constituie măsuri necesare prin care se asigură că fostele tendințe autoritare nu reapar în cadrul sistemului politic”, mai adaugă deputatul liberal Florin Claudiu Roman.
Proiectul se află în consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie
Proiectul de lege în discuție a fost depus pe data de 27 decembrie 2023 la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, are un singur inițiator și se află în consultare publică până pe data de 29 ianuarie 2024.
Inițiativa legislativă urmează să primească, până pe data de 12 ianuarie 2024, avizul Consiliului Economic și Social și până pe data de 22 ianuarie 2024, avizul Consiliului Legislativ. Tot atunci expiră și termenul până la care Guvernul României trebuie să transmită Parlamentului punctul de vedere consultativ referitor la această inițiativă legislativă.
Legea urmează să fie dezbătută, prima dată, de Camera Deputaților, iar Camera decizională este Senatul.