Sectorul transportului rutier de mărfuri asigură circa 5% din Produsul Intern al României și are undeva la 100.000 de angajați. În ciuda unei infrastructuri deficitare, transportul rutier de mărfuri este extrem de important în România. Costurile de transport reprezintă o componentă semnificativă în formarea prețurilor finale ale produselor, iar orice creștere a acestora poate duce la majorarea prețurilor pentru consumatori. Printre acestea se numără și alimentele, în condițiile în care au cel mai mare impact asupra bugetului familial. Dacă de la 1 iulie se va liberaliza prețul energiei, așteptându-se dublarea facturilor pentru mulți consumatori, o veste proastă vine și de la Ministerul Transporturilor. Acesta pregătește taxarea mașinilor de marfă care utilizează drumurile publice în funcție de kilometrii parcurși și de gradul de poluare. Noul act normativ pregătit va fi, în general, o lovitură pentru toți proprietarii de mașini, ca urmare a schimbării modului de taxare, dar efectele sale se vor răsfrânge asupra costului vieții pentru toți românii. Și asta nu este singura veste proastă, pentru că vor urma noi scumpiri ale prețurilor la gaze și carburant.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ca entitate desemnată să perceapă tarife rutiere pe rețeaua de drumuri de interes național din România, pregătește definirea și instituirea unui sistem electronic de tarifare care va integra atât un mod de tarifare ce are la bază perioada de utilizare a infrastructurii rutiere (time based) pentru autoturisme, autobuze, autocare și vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată (MTMA) 3,5 tone, cât și un mod de tarifare în funcție de distanța parcursă (distance based) pentru vehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată (MTMA)> 3,5 tone. De asemenea, în vederea aplicării principiului „poluatorul plătește”, prevăzut atât în Directiva (UE) 362/2022 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cât și în Legea nr. 226/2023, noul sistem de tarifare rutieră va trebui trebuie să asigure aplicarea tarifelor rutiere și în funcție de clasa de emisii (EURO) a vehiculelor. Proiectul de act normativ nu face nicio referire la vreun studiu de impact care să arate cât va fi câștigat compania de drumuri, estimativ, ca urmare a aplicării noului sistem de taxare.
1 miliard de euro a încasat CNAIR din roviniete și taxe de pod anul trecut. În total, compania a încasat circa 800 de milioane de euro din roviniete și aproximativ 200 de milioane de euro din taxe de pod.
Proiectul, împărțit în trei etape
Pentru introducerea sistemului de tarifare rutieră electronică în România, proiectul a fost împărțit în trei etape de implementare, respectiv:
-
Etapa I: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 1 - Sistem informatic centralizat;
-
Etapa II: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 2 - achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control;
-
Etapa III: Sistem electronic de tarifare rutieră, Lot 3 - Identificarea amplasamentelor de control de pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii.
În prezent, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, tarifele sunt aplicate pentru toate categoriile de vehicule rutiere. Ele se aplică
în funcție de durata de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (rovinieta) și în funcție de numărul de treceri efectuate la podurile (interne) peste Dunăre, fără a ține cont de clasa de emisii (EURO) a acestora. Sumele încasate din aceste tarife se constituie venit la bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și sunt utilizate pentru finanțarea activității de întreținere și administrare a rețelei de drumuri naționale din România.
Cum va funcționa sistemul în cazul transportatorilor de marfă
În cazul mașinilor de transport marfă, sistemul de tarifare rutieră electronică va asigura:
-
identificarea, în permanență, a traseului urmat de un vehicul pe rețeaua de drumuri naționale (prin intermediul unui echipament de bord - OBE sau prin intermediul unei aplicații destinate sistemelor de operare a telefoanelor mobile, conectate la satelit/ rețele de comunicații mobile) sau în baza unei declarații a utilizatorului - tichet de rută în format electronic;
-
stabilirea în mod automat a tarifului datorat în funcție de distanța parcursă cu acest vehicul pe categorii de drum și de caracteristicile vehiculului (MTMA, nr. de axe);
-
virarea tarifului datorat de utilizator în contul CNAIR;
-
interoperabilitatea cu sistemele de tarifare rutieră electronică din statele membre ale UE și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere.
Finanțarea, asigurată prin PNRR
Valoarea totală a investiției este de 236.486.300, fără TVA (281.418.697,00 lei cu TVA), potrivit unui proiect pregătit de Ministerul Transporturilor care așteaptă undă verde de la Guvern pentru a fi pus în practică. Realizarea noului sistem de tarifare, pentru care acum se pregătește implementarea primei faze, este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență („Componenta C4 – Transport sustenabil”). Este vorba despre Jalonul 59: „Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a pachetului legislativ referitor la punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice.
Institutul Transportului Rutier și Logisticii din Belgia (ITLB) estimează o creștere a costurilor transportului rutier de mărfuri în 2025 între 3,8% și aproape 5%, în funcție de tipul de transport. Cele mai mari creșteri sunt așteptate în domeniul amortizării vehiculelor și al taxelor de drum, iar costurile de congestie ar putea crește cu până la 12%. De asemenea, studiile Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România indică o tendință de creștere a tarifelor de transport cu 6-7% anual până în 2030, determinată de investițiile în tranziția verde și creșterea costurilor cu forța de muncă și combustibilul.
La anul se liberalizează și piața gazelor
Dacă liberalizarea pieței de energie va intra în vigoare de la 1 iulie, același lucru se va întâmpla cu piața gazelor începând cu data de 1 aprilie 2026. Dacă schema de plafonare-compensare introdusă de Guvern, ca urmare a crizei energetice declanșate odată cu războiul din Ucraina, a asigurat prețuri mici pentru consumatorii casnici, reîntoarcerea la piața liberă va însemna o creștere a lor. Creșterea tarifelor la energie și de la anul la gaze se va regăsi în costul produselor, ceea ce, evident, va afecta nivelul de trai, într-o perioadă de austeritate pentru mulți dintre români.
2027 vine cu taxa pe carbon la carburanți și încălzirea locuințelor
Din 2027, Uniunea Europeană va introduce un nou sistem de taxare al carburanților auto și al combustibililor folosiți la încălzirea rezidențială. Mecanismul este prevăzut în viitorul sistem de taxare a emisiilor ETS 2 de taxare obligatorie a emisiilor de carbon ale sectorului auto și a încălzirii rezidențiale care se va aplica din 2027. Asta va duce la o creștere a prețului la carburant și a facturilor la întreținere, care și așa au ajuns foarte mari în toată zona UE. Potrivit unor calcule orientative făcute anul trecut de către Asociația România Inteligentă, introducerea taxei pe carbon la încălzirea rezidențială (se lua în calcul prețul carbon ETS 2023 de 80 euro/tonă și prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus) costurile cu întreținerea unei locuințe creșteau cu
-800 lei/an (apartament cu 2 camere);
-1.200 lei/an (apartament cu 4 camere);
-2.400 lei/an (imobil de tip casă);
- 4.680 lei/an pentru o casă încălzită cu lemne;
Evident, creșterea prețului gazelor de anul viitor va influența și costul facturii la întreținere.