Concluzia aparține unei ample analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță, care explică de ce România este „ieftină” doar pe hârtie și de ce facturile apasă mult mai greu asupra populației decât în multe state occidentale.
România, peste media UE atunci când contează puterea de cumpărare
Potrivit analizei, România are un preț nominal al energiei electrice cu aproximativ 21% sub media Uniunii Europene. Însă raportat la puterea de cumpărare (PPP), prețul final devine cu aproximativ 15% mai mare decât media europeană.
Dumitru Chisăliță explică faptul că problema nu este neapărat valoarea în euro a facturii, ci greutatea acesteia raportată la veniturile românilor.
„Nu e magie statistică. E diagnosticul cel mai simplu al ultimilor ani: nu doar cât plătești contează, ci cât de greu apasă plata aceea pe economia ta”, se arată în analiză.
România, printre cele mai scumpe țări la „prețul marfă”
Una dintre cele mai importante componente analizate este „prețul marfă”, adică energia electrică propriu-zisă, fără taxe și tarife suplimentare.
În acest clasament raportat la puterea de cumpărare, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria.
Specialiștii AEI arată că situația este influențată de:
- volatilitatea pieței regionale;
- perioadele cu producție hidro scăzută;
- mentenanțele la reactoarele nucleare;
- dependența temporară de tehnologii mai scumpe precum gazul și cărbunele;
- dimensiunea redusă și lichiditatea limitată a pieței românești.
România, pe primul loc în UE la costurile de distribuție și transport
Analiza mai arată că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la tarifele de distribuție și transport al energiei electrice raportate la puterea de cumpărare.
Distribuția energiei electrice
Tarifele mari sunt explicate prin:
- consum redus per client;
- infrastructură extinsă în mediul rural;
- costuri fixe ridicate împărțite la un volum mic de energie consumată.
Potrivit datelor AEI, România depășește state precum:
- Lituania,
- Letonia,
- Cehia,
- Croația,
- Estonia,
- Slovacia,
la costurile de distribuție raportate la PPP.
Transportul energiei
Și la capitolul transport, România ocupă primul loc în UE. Cauzele identificate:
- rețea întinsă pe suprafețe mari;
- relief variat;
- distanțe mari între zonele de producție și consum;
- costuri ridicate de echilibrare și stabilitate a sistemului energetic.
Cum stă România la taxe și marja furnizorilor
La taxele aplicate energiei electrice, România ocupă locul 11 în Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare.
În ceea ce privește marja comercială a furnizorilor, România se află pe locul 9 în UE. Specialiștii explică faptul că volatilitatea pieței, plafonările și compensările impuse în ultimii ani au generat costuri suplimentare pentru furnizori.
De ce România pare „ieftină” doar în statistici
Analiza comparativă realizată de AEI arată că:
- în comparație cu Germania și Olanda, România pare mai ieftină nominal;
- raportat la puterea de cumpărare, prețurile energiei sunt însă cu până la 84% mai mari decât în aceste state.
În comparație cu Polonia, România are costuri apropiate la energia propriu-zisă și chiar tarife de distribuție mai mici în euro, însă factura rămâne greu de suportat din cauza veniturilor reduse ale populației.
Ce soluții propune Dumitru Chisăliță
Președintele AEI susține că reducerea reală a poverii energetice nu poate veni dintr-o singură măsură.
Printre soluțiile propuse:
- investiții în producție competitivă;
- reducerea pierderilor din rețea;
- digitalizarea infrastructurii;
- creșterea concurenței reale între furnizori;
- dezvoltarea stocării și flexibilității sistemului energetic;
- stimularea creșterii veniturilor și productivității economice.
„Eliminarea paradoxului «ieftin în euro, scump în PPP» trebuie să determine Guvernul să acționeze în sensul stimulării creșterii productivității investițiilor și a muncii, creșterea veniturilor și salariilor”, concluzionează Dumitru Chisăliță.