Singura companie care mai produce astăzi bitum în România este Rafinăria Vega, din cadrul Rompetrol Rafinare (parte a KMG International), după ce ceilalți producători, rafinăriile Arpechim și Petrolsub, au fost închiși în urmă cu mulți ani.
În 2024, Rafinăria Vega, care este cea mai veche rafinărie operațională din România, estimează că vânzările de bitum vor fi de circa 105.546 de tone, doar cu aproximativ 1% mai mari decât anul precedent, după ce în 2020 a atins vânzări record de 122.666 de tone. Rafinăria are capabilitatea să producă o mare varietate de bitumuri, cu specificații adaptate pentru o gamă largă de aplicații, de la drumuri pentru trafic ușor la drumuri pentru trafic greu. Cantitatea de bitum scoasă pe piață de Rafinăria Vega este însă mult prea puțină față de nevoile României, care are un plan ambițios ce prevede construirea a mii de kilometri de autostrăzi și drumuri rapide până în 2030. De fapt, cantitatea produsă în țară nu este suficientă nici măcar pentru realizarea lucrărilor de întreținere și reparații pe care CNAIR le are planificate în fiecare an.
500-600 de tone la fiecare km
La un kilometru de autostradă intră circa 500-600 de tone de bitum, așa că necesarul este acoperit acum prin importuri din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria, Grecia sau Polonia. Potrivit unor surse, o parte din bitumul care este importat din Polonia are însă ca țară de origine Venezuela, o țară aflată de ani sub embargoul american în ceea ce privește exportul de petrol. Prețul bitumului este puternic influențat de prețul petrolului, pentru că bitumul este un produs rezidual al rafinării petrolului. Fără o producție internă semnificativă, piața este controlată de ani de importatori care fac bani frumoși din acest comerț.
Deși în 2023 România a depășit borna de 1.000 km de autostrăzi, iar în prezent avem 1.115 km în operare (CNAIR, 2024), potrivit statisticilor oficiale UE, România este pe penultimul loc în UE în funcție de densitatea rețelei de autostrăzi. Anul acesta ar urma să se finalize circa 140 km de autostradă și drumuri expres, iar în 2025 - aproximativ 309 km. În 2025 ar trebui să fie dată în folosință întreaga centură a Bucureștiului - A0.
Bitumul este doar 4-6% din masa asfaltică
România are astăzi 777 de kilometri în execuție și 646 de kilometri în licitare. La un calcul sumar, constructorii ar avea nevoie de circa 850.000 de tone de bitum care să fie utilizat la realizarea mixturilor asfaltice. Trebuie spus însă că din masa asfaltică, bitumul reprezintă aproximativ 4-6% din total. La o producție anuală medie de 120.000 de tone de bitum, un calcul simplu arată că produsul obținut în Rafinăria Vega ajută la obținerea a 2,4 milioane de tone de masă asfaltică prin care se consolidează șoselele din țară.
Planurile Ministerului Transporturilor prevăd construirea a 3.451 km de autostrăzi, drumuri expres și centuri în perioada 2022 - 2030.
Rocile pentru construcții, o altă bătaie de cap
Bitumul nu este însă singura problemă a constructorilor, potrivit lui Ionel Ureche, președintele Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale din România (PPAM). La nivel național, producția de roci de construcții s-a situat în ultimul an în jurul a 120 de milioane de tone, potrivit datelor oficiale furnizate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Având însă în vedere investițiile anunțate de Ministerul Transporturilor, în următorii cinci ani necesarul de roci de construcții pentru infrastructura de transport va depăși cantitatea de 200 de milioane de tone.
„Ținând cont că aceste materii prime sunt folosite în mai multe sectoare, cele civile, cele industriale, dar și de creșterile semnificative de anii trecuți, în privința volumelor de lucrări avute în vedere rezultă necesitatea unei creșteri a producției în viitor. În condițiile actuale impuse de toate procedurile de autorizare existente, noi ne punem întrebarea dacă se va putea realiza această creștere”, ne-a declarat Ionel Ureche. „Acordul de exploatare are valabilitate de un an de zile, dar pentru obținerea acestuia firmele au nevoie de doi ani de zile”, a mai spus președintele patronatului, care a subliniat că România are o valorificare ineficientă a resurselor minerale. Pentru construirea unui kilometru de autostradă sunt utilizate 50.000 - 70.000 de tone de agregate minerale (roci pentru construcții).
Rafinăriile Petrolsub și Arpechim, cu lacătele pe uși
Rafinăria Crișana de la Surplacu de Barcău (județul Bihor), devenită ulterior Petrolsub, a fost pusă în funcțiune în 1969, aici producându-se o gamă diversificată de produse petroliere, inclusiv bitum și păcură pentru asfalt. Ani săi de glorie s-au stins după 1990, când rafinăria a făcut obiectul unei privatizări care a dus-o la dezastru. Cu datorii de 35 de milioane de euro, ea a intrat în final în faliment în 2007. În următorii ani s-a tot încercat redresare rafinăriei, dar nicio tentativă nu a reușit. În aceste condiții, anul trecut activele funcționale ale Rafinăriei Petrolsub au fost scoase la vânzare de către lichidator pentru 12,98 de milioane de euro. În ceea ce privește Rafinăria Arpechim, ea a fost preluată de OMV odată cu achiziționarea companiei Petrom și a fost închisă în 2011 de noii patroni austrieci. De atunci activele sunt în conservare, iar încercările statului român de a o vinde nu au avut succes.