Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie România bagă miliarde de euro în depozitele pentru deșeurile radioactive

România bagă miliarde de euro în depozitele pentru deșeurile radioactive

de Adrian Stoica    |   

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) vrea să plătească până la 8,34 de milioane de lei, fără TVA, pentru a afla ce probleme relevante pentru protecția mediului va trebui să dezvolte în Raportul privind  impactul asupra mediului pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă și extindere a depozitului intermediar de combustibil ars (DICA).

 

Pentru a asigura două cicluri de funcționare pentru Unitățile 1 și 2 este nevoie de încă 37 de celule de depozitare. În prezent există 11 celule funcționale, investițiile pentru construirea lor fiind de 39,8 milioane de euro. În paralel, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive a demarat procedurile pentru construirea altor două depozite destinate deșeurilor radioactive, costurile pentru realizarea lor apropiindu-se de trei miliarde de euro. În ceea ce privește costul retehnologizării Unității 1, el este estimat la 1,85 de miliarde de euro, fără a lua în calcul costurile finanțării și actualizarea cu rata inflației la data la care va fi semnat contractul de retehnologizare. Unitatea 1 ar urma să fie repusă în funcțiune în 2029. Licitația organizată de Nuclearelectrica ar urma să aibă loc pe 8 noiembrie. 

Depozitarea deșeurilor radioactive este unul din subiectele sensibile legate de energia nucleară. Vorbim despre o energie curată, dar care lasă în urmă deșeuri mai mult sau mai puțin radioactive. Ele nu pot fi eliminate complet, ci doar tratate și depozitate undeva, cât mai departe. Deșeurile radioactive provenite de la centrala de la Cernavodă sunt deocamdată puse într-un depozit intermediar, iar ulterior vor fi depozitate într-unul definitiv, de mare adâncime. România vrea acum să extindă depozitul intermediar de la Cernavodă, în condițiile în care, conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor radioactive adoptată anul acesta, noi cheltuim anual circa 130 de milioane de euro pentru gestionarea acestui gen de deșeuri. Potrivit aceleiași strategii, depozitul intermediar de la Cernavodă are o capacitate de depozitare de 1.408 metri cubi, din care în 2021 era ocupată jumătate din capacitate, dar el se va umple până în 2026. Proiectul de extindere a depozitului intermediar propus acum are în vedere construirea unor noi module de depozitare a fasciculelor de combustibil nuclear ars, astfel încât numărul lor să crească etapizat cu 37. Din calcule rezultă că suprafața amplasamentului se va majora de la circa 24.000 de metri pătrați la aproximativ 40.000. În urmă cu câțiva ani, costurile estimate pentru realizarea depozitului DICA erau de 500 de milioane de euro, în calcul fiind luată varianta că depozitul final, de mare adâncime, nu ar fi gata în 2055

Cele două unități funcționale ale centralei de la Cernavodă produc anual circa 100 de metri cubi de deșeuri radioactive cu nivel jos și intermediar de radioactivitate. În prezent, combustibilul nuclear ars de la cele două reactoare este depozitat timp de cel puțin 6 ani în bazinul special al fiecărui reactor, sub formă lichidă, iar apoi este procesat pentru a ajunge în formă solidă, uscată. Ulterior, el este depozitat în depozitul intermediar de combustibil ars de la Cernavodă (DICA).

Se pregătește planul de acțiune pentru construirea depozitului de mare adâncime

 

Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive a lansat săptămâna trecută o licitație pentru achiziționarea de „Servicii privind elaborarea unui Plan de Acțiuni pentru implementarea unui Depozit Geologic de Adâncime în România”. Aici ar urma să fie depozitate definitiv deșeurile slab și mediu radioactive, dar care au viață lungă, deșeurile cu nivel înalt de radioactivitate și combustibilul nuclear uzat. România vrea să aibă acest depozit geologic de adâncime gata în 2055, dar Guvernul recunoaște că procedurile pentru construirea lui sunt mult întârziate. Deocamdată nu a fost stabilită locația unde va fi acesta amplasat, dar costurile amenajării lui sunt estimate de Guvern la 2,8 miliarde de  euro. 

 

Undă verde pentru realizarea depozitului de la Saligny

 

Ca urmare a solicitării Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, Autoritatea pentru mediu Constanța a decis, în luna iulie, acceptarea raportului de mediu și emiterea avizului de mediu pentru PUZ-ul depozitului final de deșeuri de slabă și medie activitate (DEDSMA) în extravilanul comunei Saligny, județul Constanța. Depozitul se va construi pe o suprafață de 42 de hectare și va avea o capacitate maximă de depozitare de 122.000 de metri cubi de astfel de deșeuri. El va avea în total 64 de celule de depozitare, iar planul este ca până în 2028 să se realizeze primele 8 celule, costul lor fiind estimat la 75 de milioane de euro. 


Raport făcut după îndrumar

 

În ceea ce privește retehnologizarea Unității 1 de la Centrala nucleară de la Cernavodă, aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul solicitat de Nuclearelectrica vor fi analizate după un îndrumar pe care îl pregătește acum Agenția de Mediu în baza legislației naționale, a consultărilor publice derulate la nivel național și rezultatele consultărilor transfrontieră (cu Bulgaria, Ucraina, Serbia, Ungaria și Republica Moldova). În ceea ce privește sănătatea umană, conform studiului de evaluare a impactului radiologic asupra sănătății populației, realizat de Autoritate de Mediu, în zona de 30 km din jurul centralei, impactul radiologic estimat asupra sănătății populației în condiții normale se încadrează în categoria riscului foarte scăzut. În plus, conform studiului de evaluare a impactului radiologic asupra sănătății populației generat de funcționarea CNE Cernavodă, impactul radiologic estimat asupra sănătății populației din zona de 30 km, generat de funcționarea CNE Cernavodă în condiții normale se încadrează în categoria de risc foarte scăzut: una din 100.000 de persoane, respectiv una din 10.000 prezintă un risc de a dezvolta cancer pe parcursul vieții în cazul realizării celor două proiecte. De asemenea, Autoritatea de Mediu subliniază că impactul asupra florei, faunei și solului în timpul implementării celor două proiecte va fi unul nesemnificativ.

 

525.000 de fascicule de combustibil ars estimează autoritățile că vor produce cele două reactoare de la Cernavodă pe întreaga lor durată de viață, până în anul 2049, respectiv 2059.

 

Încă 30 de ani de viață

 

Retehnologizarea Unității 1 înseamnă încă 30 de ani de operare după anul 2029, la mai puțin de jumătate din costurile unui reactor nuclear nou. Din punctul de vedere al costurilor, implicit al impactului ulterior în piață, un studiu Nuclear Energy Agency (NEA) - OCDE din 2020 arăta că energia produsă prin prelungirea duratei de viață a unităților nucleare are cel mai mic cost dintre toate sursele, inclusiv surse regenerabile. Astfel, costul energiei produse de o centrală nucleară retehnologizată era de 32 USD/MWh, cea produsă de parcurile eoliene era de 50 USD/MWh, iar cea produsă de parcuri solare era de 94 USD/MWh. De asemenea, Unitatea 1 retehnologizată va produce energie „curată”, evitând eliberarea a circa 6 milioane de tone de CO2 pe an, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de decarbonizare.  Retehnologizarea va consta în înlocuirea componentelor ansamblului reactor existente și reabilitarea/modernizarea sistemelor pe partea nucleară și pe partea clasică a unității, inclusiv asigurarea spațiilor special amenajate pe partea de pre-depozitare a deșeurilor radioactive.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri