Jurnalul.ro Ştiri Observator România, bântuită de un virus gripal fatal la orice vârstă

România, bântuită de un virus gripal fatal la orice vârstă

de Monica Cosac    |   

Virusul gripal sezonier a făcut încă opt victime, doar în ultima săptămână, astfel că numărul românilor care şi-au pierdut viaţa din cauza gripei a ajuns la 81. Acesta este primul sezon gripal, după pandemia din 2009, în care numărul celor răpuşi este de două ori mai mare faţă de media înregistrată din ultimii cinci ani. Medicii spun că este vorba infecţii severe, cauzate de virusul AH1N1 (gripa porcină), care a devenit mult mai agresiv.

Deşi sezonul gripal încă nu s-a încheiat, numărul morţilor este de peste două ori mai mare faţă de anii trecuţi. În 2014-2015, numărul total de decese a fost de 40, din care 25 cu AH1, 6 cu AH3 şi 9 cu B, iar în sezonul anterior au fost inregistrate 34 decese confirmate cu gripă (25 cu virus gripal AH1 şi 9 cu AH3).

Specialiştii de la Institutul “Matei Balş” spun că, în acest an, nu au fost înregistrate mai multe infecţii faţă de anii trecuţi, însă era de aşteptat ca numărul victimelor să fie mai mare, din cauză că principalul virus în circulaţie în emisfera nordică (AH1N1) a devenit mult mai puternic şi mai agresiv. Virusul gipal este circulant şi, pe măsură ce a făcut pasaje succesive, la nivel uman, şi-a crescut virulenţa şi a devenit atât de puternic încât generează îmbolnăviri severe, asociate cu deces. Este motivul pentru care se recomandă vaccinarea antigripală, care nu este un moft, explică specialiştii în epidemiologie, subliniind că persoanele care nu se vaccinează îşi asumă riscul de a face o infecţie respiratorie severă.

 

Câte virusuri gripale circulă într-un an

Numărul tipurilor şi subtipurilor de virusuri gripale care circulă într-un singur sezon nu se limitează la două sau trei, cum am fi tentaţi să credem, ci la câteva sute, care dau diferite tipuri de boală, mai mult sau mai puţin agresive. Spre exemplu, în sezonul 2014–2015, în cadrul supravegherii virologice, realizată de specialiştii în sănătate publică, au fost detectate nu mai puţin de 938 virusuri gripale, mult mai multe comparativ cu sezonul precedent (397), şi chiar faţă de sezonul 2012-2013 (632). 

 

Antibioticele, doar la recomandarea medicului

Dacă se îmbolnăvesc, cei mai mulţi români apelează la arhicunoscuta aspirină şi la antibiotice, însă medicii atrag atenția că aceste medicamente nu previn şi nu tratează gripa. Cea mai bună metodă de a preveni gripa rămâne imunizarea prin vaccinare, iar ca tratament se administrează antivirale, în spital. Antibioticele se folosesc doar în cazul în care apar complicaţii bacteriene şi numai la indicaţia medicului. De asemenea, administrarea de acid acetilsalicilic (aspirină) la un bolnav de gripă poate conduce, uneori, la apariţia unui sindrom extrem de grav (sindromul Reye), atrag atenţia epidemiologii.

 

Cât rezistă virusul gripal

În mediul înconjurător virusurile sezoniere şi pandemice rezistă la 56°C timp de 15 minute, iar pe suprafeţe poroase, la 22°C, timp de 2-8 ore. La o temperatură de +4°C aceste virusuri îşi menţin capacitatea infectantă timp de 7 zile. În schimb, la temperaturi de -20°C mor în circa 12 ore. Virusurile gripale aviare pot rezistă şi 30 de zile pe sol şi în apă la 0°C. În schimb, este important de ştiut că toate virusurile gripale (sezoniere umane, aviare, pandemic) sunt sensibile la alcool 70°, produşi cu iod şi clor, dar şi detergenţi (inclusiv cei casnici).

 

Bolnavii cronici ar trebui să stea la coadă la vaccinare

Decesul este cauzat, de multe ori, de existenţa unor afecţiuni cardiovasculare, pulmonare (astm, BPOC), boli hepatice, boli metabolice, renale sau hematologice. De asemenea, alte personane la risc sunt copiii mai mici de 2 ani, bătrânii, femeile însărcinate şi lehuze. “Cazurile severe apar, în special, la persoanele care sunt imunodeprimate. Spre exemplu, la femeia însărcinată, deoarece acesta sintetizează un hormon pentru ca fătul să nu fie respins de organism, şi atunci virusul găseşte o portiţă de intrare prin bariera de apărare specifică. Persoanele obeze sunt foarte expuse la un risc major, cei cu afecţiuni pulmonare cronice, bolnavii de cancer, cardiacii. Hipertensivii, de exemplu, la o febră de 39 C, toate mecanismele organismului care scad temperatura intră în acţiune, iar prima este inima. Un pacient care are cardiopatie ischemică riscă să facă infarct”, au exemplificat specialiştii consultaţi de noi. Toţi aceşti oameni ar trebui să facă coadă la vaccinare, dar în România imunizarea este tratată cu superficialitate, susţin medicii.

 

Persoanele cu boli cornice, indiferent de vârstă, sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta boli severe sau fatale ca urmare a infecţiei gripale, comparativ cu persoanele sănătoase.

O persoană poate face gripă chiar şi de mai multe ori în același sezon, deoarece în perioada rece circulă mai multe virusuri gripale.

 

77 de morţi din cauza gripei porcine

Potrivit ultimului raport publicat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), numărul total de decese la cazurile confirmate cu virus gripal a ajuns, în acest an, la 81 (77 cu AH1N1 sezonier şi 4 cu AH3). Printre cei care şi-au pierdut viaţa în acest sezon, se numără şi patru bebeluşi, cu vârsta de până la 1 an, însă cele mai multe decese au fost înregistrate la persoanele active: 32 la grupa 15-49 ani şi 31 la 50-64 ani. 85% dintre cei decedaţi au avut conditii medicale pre-existente, precizează specialiştii în sănătate publică, iar 68 de persoane erau nevaccinate, o persoană vaccinată  şi alte 12 situaţii necunoscute. Potrivit CNSCBT, gripa evoluează cu intensitate medie, cu extindere regională în zona sudică (Bucureşti, Constanţa, Olt, Dâmboviţa, Argeş), cu focare sau cazuri sporadice în unele judeţe. În total, până la 22 martie, au fost confirmate cu laboratorul 1.181 cazuri de gripă, dintre care 1.040 cazuri tip AH1N1, 66 cazuri tip AH3, 46 cazuri tip A nesubtipate şi 29 cazuri de tip B.

 

2009-2010, sezonul pandemiei

Virusul AH1N1 - virusul gripei porcine, după cum a fost denumit iniţial - este un subtip de virus gripal, care conţine gene de la virusurile gripei porcine, aviare şi umane, potrivit informaţiilor făcute publice de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“. El a fost depistat pentru prima oară la sfârşitul lunii martie 2009, în Mexic, şi a cauzat în acel an, circa 18.000 de decese, la nivel mondial, vorbindu-se atunci şi de prima pandemie gripală a secolului XXI. În România, în sezonul 2009-2010 au fost înregistrate aproape 7.000 de cazuri gripă cu virusul AH1N1, iar 122 de persoane au murit în urma îmbolnăvirii. Atunci au fost vaccinaţi peste 1.300.000 de români. Spre deosebire de virusurile sezoniere, virusul pandemic AH1N1 cauzează mai multe infecţii respiratorii acute severe, chiar şi la persoanele tinere şi sănătoase.

Subiecte în articol: gripă
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri