Acesta este contextul în care Ministerul Sănătății anunță o nouă Strategie Națională de Control al Tuberculozei, prin care și-a propus „eliminarea tuberculozei până în 2035”.
Chiar dacă în ultimii doi ani omenirea s-a confruntat cu pandemia de coronavirus, tuberculoza rămâne problemă majoră sănătate publică pentru multe țări, această boală regăsindu-se printre primele 10 cauze de deces în lume.
Ministerul Sănătății a publicat, miercuri, în transparență decizională, un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030. „Strategia Națională TB 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea tuberculozei până în 2035”, potrivit notei de fundamentare.
Incidența tuberculozei și mortalitatea prin tuberculoză au fost în scădere cu 5,5 - 5,6% pe an, se arată în proiectul de HG. Cu toate acestea, ratele de succes ale depistării și tratamentului aceste maladii trebuie îmbunătățite, având în vedere că „România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei dintre țările UE, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice și TB XDR (tuberculoza cu rezistență extinsă la medicamente – n.r.), precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza MDR (tuberculoza multidrog rezistentă – n.r.).
Testarea infecției latente
Prin noua strategie, conform notei de fundamentare, se preconizează următoarele schimbări:
• utilizarea optimă a intervențiilor existente și atingerea obiectivului de acoperire universală cu servicii de sănătate pentru intervenții esențiale de prevenire, tratament și îngrijire și abordarea determinanților sociali și a consecințelor TB, introducerea managementului programatic al tuberculozei latente;
• utilizarea pe scară largă a noilor instrumente, inclusiv vaccinuri pre- și post-expunere, teste diagnostice la punctele de îngrijire și regimuri de tratament mai scurte pentru tuberculoză.
În ceea ce privește tuberculoza latentă (o formă a infecției care nu este contagioasă, deoarece bacteriile TB sunt în corp, dar „dormitează”), autoritățile intenționează să îmbunătățească metodele de identificare a acestor cazuri prin introducerea în mai multe laboratoare a testelor care depistează infecția tuberculoasă latentă (ITBL).
Depistarea cazurilor de rezistență la medicamente
De asemenea, și-au propus și o mai bună detectarea rezistenței la medicamentele de linia întâi (Rifampicină) în toate laboratoarele în care se fac teste pentru tuberculoză, prin dotarea acestor laboratoare cu echipamente.
„Așadar, este necesară achiziționarea de echipamente GeneXpert care să crească substanțial capacitatea de testare. (...) Este necesară totodată dotarea celor două laboratoare de bacteriologie TB din spitalele penitenciar (Jilava și Tg. Ocna) cu echipamente NAAT pentru MTB și pentru detectarea rezistenței la Rifampicină (GeneXpert)”, ceea ce ar aduce la o mai bună diagnosticare, conform proiectului propus de Ministerul Sănătății.
Se are în vedere, totodată, și „crearea unei baze de date electronice care să includă persoanele diagnosticate și tratate pentru ITBL pentru evidența acestora la nivel național”.
Continuarea vaccinării BCG în rândul nou-născuților, care asigurând protecția copiilor sub 5 ani împotriva formelor severe de tuberculoză (meningită și tuberculoză miliară) și introducerea de noi vaccinuri, atunci când acestea vor fi disponibile, sunt alte două obiective ale strategiei. „Este de așteptat ca noul vaccin TB să fie disponibil în timp ce această strategie va fi în vigoare (după 2025) și ar fi importantă ca noul vaccin să fie inclus în programul național de imunizare”, se precizează în document.