România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata unor daune morale de 10.000 de euro unei femei, Gina-Aurelia Buturugă, pentru că autorităţile nu au răspuns corespunzător sesizărilor acesteia, care s-a plâns de violenţă conjugală şi de încălcarea secretului corespondenţei electronice de către fostul soţ.
În decizia transmisă în cazul 'Buturugă v. România', judecătorii europeni au constatat că autorităţile române nu au anchetat faptele de violenţă domestică şi, prin urmare, nu au oferit un răspuns corespunzător la gravitatea faptelor semnalate de reclamantă.
Investigaţia privind actele de violenţă a fost deficientă şi nu a fost acordată atenţia necesară plângerii referitoare la încălcarea confidenţialităţii corespondenţei, care a fost strâns legată de plângerea privind violenţa conjugală, precizează CEDO.
Judecătorii europeni au evidenţiat că hărţuirea şi intimidarea în spaţiul cibernetic sunt recunoscute ca un aspect al violenţei împotriva femeilor şi fetelor şi că pot apărea sub diferite forme, inclusiv sub forma încălcării confidenţialităţii informatice, a intruziunii în calculatorul victimei sau copierii, distribuirii şi manipulării de date şi imagini, printre care şi date cu caracter personal.
CEDO a stabilit că România se face vinovată de încălcarea Articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) şi a Articolului 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi a corespondenţei) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Victima va primi de la statul român suma de 10.000 de euro cu titlu de daune morale.
Născută în 1970, cu domiciliul în Tulcea, Gina-Aurelia Buturugă a formulat mai multe plângeri împotriva soţului pentru violenţă domestică. Ea a invocat amenințări cu moartea, apoi a fost lovită pentru a-şi retrage plângerea de la poliţie.
După divorţ, femeia a invocat faptul că bărbatul a consultat în mod abuziv conturile sale electronice - inclusiv contul Facebook - şi a copiat conversaţiile sale private, documente şi fotografii.
Parchetul a clasat cauza pe motiv că ameninţarea nu era suficient de gravă, respectiv că plângerea pentru încălcarea secretului corespondenţei a fost formulată tardiv.
După epuizarea căilor de atac din România, reclamanta s-a adresat CEDO, cu sediul la Strasbourg.