Raportul Comisiei Europene este însoțit de o analiză a foilor de parcurs strategice naționale, care detaliază măsurile, acțiunile și finanțările naționale planificate pentru a contribui la transformarea digitală a UE. Analiza Comisiei arată că, în scenariul actual, eforturile colective ale statelor membre nu vor atinge nivelul de ambiție al UE. Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiții suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special în domeniile competențelor digitale, conectivității de înaltă calitate, adoptării inteligenței artificiale (IA), al analizei datelor de către întreprinderi, producției de semiconductori și al ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate.
Rețelele 5G de înaltă calitate acoperă în prezent doar la 50% din teritoriul UE, iar performanța lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate.
Românii, repetenți la competențele digitale
Deși România depune eforturi mari pentru a crește nivelul competențelor digitale, inclusiv prin reforme majore și investiții semnificative, mai mult de 72% din populație nu dispune încă de competențe digitale de bază. Asta înseamnă că majoritatea românilor nu știu să scrie pe un calculator, să navigheze pe internet și să trimită un e-mail. Doar 28% din românii cu vârste între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, comparativ cu 55%, media UE.
Digitalizarea IMM-urilor, la jumătatea mediei UE
Deși ponderea IMM-urilor din România care îndeplinesc criteriile de bază privind intensitatea digitală este scăzută în comparație cu media UE (27% din 57,7%), raportul apreciază că avem o creștere puternică în anumite domenii, de exemplu în domeniul facturării electronice (e-Factura).
Digitalizarea serviciilor publice, scăzută
În timp ce Guvernul digitalizează forțat mediul de afaceri și în graba lui lansează proiecte imposibil de aplicat, performanța în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice rămâne scăzută. „(...) acțiunile continue ar putea duce la îmbunătățiri radicale în următorii ani, în ceea ce privește transparența, simplificarea și calitatea. Importante în acest sens sunt eforturile de digitalizare a serviciilor-cheie naționale și regionale și de creare a unui cloud guvernamental, a unui portal și cadrul de interoperabilitate”, se arată în raport.
Stăm cel mai bine în UE la internetul de mare viteză
Conexiunile la internet cu viteze de cel puțin 100 Mbps (megabiți pe secundă) reprezintă cel mai mare procent din UE. De asemenea, România a avut anul trecut al treilea cel mai mare procent de conexiuni de 1 Gbps (gigabit pe secundă) sau mai mult. Această performanță este legată nu numai de acoperirea ridicată, ci și de dinamica pozitivă a pieței și de prețurile scăzute. În 2023 un operatorul a lansat oferte de retail cu viteze de 2,1 Gbps, arată raportul citat. Oferte competitive pentru abonați cu vitezele de peste 1 Gbps conduc dinamica competitivă pentru achiziționarea și păstrarea clienților. Pentru utilizatori prețurile au crescut, dar rămân cu mult sub media UE. În ceea ce privește măsurile de sprijinire a lansării ulterioare în zonele albe rămase, au fost luate măsuri de utilizare a bugetului disponibil în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se ridică la 94 de milioane de euro.
Ne pregătim de era tehnologiilor cuantice
Există un interes din ce în ce mai mare în domeniul calculului cuantic și al comunicării cuantice. Foaia de parcurs pentru România nu stabilește o anume țintă pentru tehnologiile quantum, dar Guvernul de la București a pregătit deja Strategia națională în domeniul tehnologiilor cuantice pentru perioada 2024-2029. Un număr mare de dispozitive din viața noastră de zi cu zi au la bază fizica cuantică, începând cu laserele și tranzistoarele, până la GPS și telefoane mobile. Urmează a doua revoluție cuantică, dezvoltarea tehnologiilor cuantice, ce promite calculatoare de un milion de ori mai rapide față de ce avem astăzi și criptare indescifrabilă.
Siguranța copiilor în mediul online, motiv de îngrijorare pentru români
Eurobarometrul special „Deceniul digital 2024” inclus în raport dezvăluie că 45% dintre respondenții români consideră că UE își protejează drepturile digitale. Încrederea în confidențialitatea digitală este apreciată de 48%, procent puțin sub media UE. Preocupările românilor legate de zona digitală includ siguranța online pentru copii (48%) și controlul asupra datelor personale (41%), ambele prezentând o creștere puternică. „Aceste constatări subliniază necesitatea de a consolida drepturile digitale la nivel național. Tendințele pozitive includ importanța atribuită de români tehnologiilor digitale pentru accesarea serviciilor publice (64%) și conectarea cu prietenii și familia (71%)”, mai arată raportul citat.
Rețelele de fibră optică, esențiale pentru asigurarea conectivității la nivel de gigabit și pentru facilitarea adoptării tehnologiilor de vârf, cum ar fi inteligența artificială (IA), cloud (un spațiu de stocare virtual, care se afla pe un server ce poate fi accesat de oriunde din lume) și internetul obiectelor (IoT - este un concept ce presupune folosirea internetului pentru a conecta între ele diferite dispozitive, servicii și sisteme automate, formând astfel o rețea de obiecte), ajung la doar 64% din gospodării.
Restanțe constatate la nivelul UE
-
Răspândirea limitată a tehnologiilor digitale dincolo de oraşele mari. Pentru a aborda acest decalaj digital, este esenţial să se promoveze cooperarea dintre actorii europeni la nivel transfrontalier şi local, de exemplu prin proiecte multinaţionale, centre europene de inovare digitală şi consorţii pentru o infrastructură digitală europeană;
-
În prezent, obiectivele în materie de competenţe digitale stabilite de deceniul digital sunt încă departe de a fi atinse, doar 55,6% din populaţia UE având cel puţin competenţe digitale de bază. Conform tendinţei actuale, numărul specialiştilor IT în UE va fi de aproximativ 12 milioane în 2030. Pentru a atinge obiectivele, statele membre ar trebui să urmeze o abordare multidimensională pentru a promova competenţele digitale la toate nivelurile de educaţie şi pentru a stimula tinerii, în special fetele, să fie interesaţi de disciplinele din domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii;
-
Statele membre înregistrează progrese în direcţia atingerii obiectivului de a face toate serviciile publice esenţiale şi dosarele electronice de sănătate accesibile online cetăţenilor şi întreprinderilor, precum şi de a le pune la dispoziţie o identificare electronică securizată (eID). În pofida adoptării inegale de la un stat membru la altul, identificarea electronică este disponibilă în prezent pentru 93% din populaţia UE şi se preconizează că portofelul UE pentru identitatea digitală va stimula utilizarea acestuia. Cu toate acestea, într-un scenariu de statu-quo, realizarea a 100% din serviciile publice digitale pentru cetăţeni şi întreprinderi până în 2030 rămâne o provocare.
Foile de parcurs, revizuite până în decembrie 2024
Statele membre vor trebui acum să îşi revizuiască şi să îşi adapteze foile de parcurs naţionale pentru a se alinia la ambiţia programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Astfel cum este prevăzut în PPDD, Comisia va monitoriza şi va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări şi va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluţiei deceniului digital, în 2025.