Un șoc de preț și o scădere timidă
Totul începe în iulie 2025, când prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorul final a crescut brusc cu 61,57% față de luna anterioară. A fost un adevărat șoc pentru populație și economie. Ulterior, în următoarele șase luni, prețul a scăzut cu doar 3%, fără intervenții majore ale statului și fără apariția unor noi capacități de producție.
Explicația este surprinzător de simplă: aproximativ 5% dintre consumatori și-au schimbat furnizorul, iar acest lucru a fost suficient pentru a împinge prețul mediu ușor în jos. Concluzia este incomodă: piața funcționează, dar doar pentru cei care se implică activ.
Oferte cu până la 46% mai mici, ignorate de majoritatea românilor
Creșterea/scăderea prețului mediu al energiei electrice la consumatorul final raportat la luna anterioară
|
Iun 25/Mai 25 |
Iul 25/Iun 25 |
Aug 25/Iul 25 |
Sept 25/Aug 25\ |
Oct 25/Sept 25 |
Nov 25/Oct 25 |
Dec 25/Nov 25 |
Ian 26/Dec 25 |
|
|
Raportat la luna anterioara |
99.17 |
161.57 |
102.56 |
100.59 |
99.73 |
97.44 |
99.99 |
99.56 |
Sursa INS
Datele din comparatorul ANRE arată că există oferte de energie electrică cu până la 46% mai mici decât prețul mediu plătit de consumatorii casnici. Cu toate acestea, 95% dintre români au rămas captivi ofertelor scumpe, fie din lipsă de informare, fie din inerție.
Dacă un număr semnificativ de consumatori ar face acest pas, prețul mediu din piață ar putea scădea considerabil, fără subvenții, fără plafonări și fără presiune pe bugetul de stat.
Importăm puțin, dar plătim mult
Paradoxul devine și mai evident atunci când analizăm fluxurile de energie. În 2025, importurile nete de energie electrică au crescut cu doar 1% față de 2024, însă plățile pentru importuri au fost cu aproximativ 80% mai mari decât veniturile din exporturi.
Nu cantitatea este problema, ci momentul.
România produce surplus de energie la prânz, când panourile fotovoltaice, hidrocentralele și eolienele funcționează la capacitate ridicată. Această energie este exportată, în special către Bulgaria, Ungaria, Serbia și Republica Moldova, la prețuri mici.
Cumpărăm exact când energia este cea mai scumpă
Seara, între orele 18:00 și 21:00, consumul atinge vârful: gospodăriile sunt active, industria încă funcționează, iar producția internă nu mai este suficientă. Atunci, România importă energie la prețuri ridicate, exact în intervalul cel mai scump al zilei.
Medie anuală estimativă (pondere total export 2025)
|
Țară |
% estimare anuală medie |
|---|---|
|
Bulgaria |
36–38% |
|
Ungaria |
24–25% |
|
Serbia |
19–20% |
|
Moldova |
14–16% |
|
Ucraina |
4–5% |
Sursa: ENTSO-E
Apoi vine seara. Între 18:00 și 21:00 luminile se aprind, industria încă funcționează, gospodăriile intră în vârf de consum. Soarele dispare. Producția internă nu mai ajunge.
Și acum importăm.
Medie anuală estimativă (pondere total import 2025)
|
Țară |
% estimare anuală medie |
|---|---|
|
Bulgaria |
38–40% |
|
Ungaria |
33–35% |
|
Serbia |
16–18% |
|
Ucraina |
8–9% |
|
Moldova |
2% |
Sursa: ENTSO-E
Datele arată că 26% din importurile anuale de energie sunt concentrate în acest interval de vârf, în timp ce exporturile sunt realizate preponderent în intervalele cu cerere și prețuri reduse.
O problemă sistemică, nu una inevitabilă
Această situație nu este o fatalitate geografică, ci o problemă de sistem. România nu dispune de suficiente capacități de stocare pentru a păstra energia ieftină produsă ziua și a o folosi seara. De asemenea, nu există mecanisme eficiente pentru mutarea consumului în afara orelor de vârf și nici suficientă flexibilitate în producție.
Rezultatul este un cerc vicios: vindem ieftin când nu avem nevoie și cumpărăm scump când avem nevoie maximă.
Soluțiile sunt cunoscute, dar întârziate
Potrivit analizei, relansarea economică nu ar necesita măsuri radicale, ci decizii coerente și aplicate:
- investiții inteligente în stocarea energiei,
- stimularea concurenței reale pe piața de furnizare,
- educație economică pentru consumatori,
- stabilitate și predictibilitate fiscală,
- reducerea fiscalității acolo unde este posibil.
Ponderea importurilor/exporturilor medii în România 2025 — agregate pe intervale de 3 ore
|
Interval (RO) |
% din media importurile anuale |
% din media exporturile anuale |
|
00–03 |
5% |
14% |
|
03–06 |
5% |
10% |
|
06–09 |
14% |
7% |
|
09–12 |
12% |
13% |
|
12–15 |
9% |
24% |
|
15–18 |
14% |
16% |
|
18–21 |
26% |
7% |
|
21–24 |
14% |
10% |
Sursa: Transelectrica. AEI
|
An 2025 |
Pret mediu de import (lei/MWh) |
Pret mediu de export (lei/MWh) |
|
00–03 |
620 |
530 |
|
03–06 |
623 |
510 |
|
06–09 |
723 |
495 |
|
09–12 |
720 |
512 |
|
12–15 |
713 |
550 |
|
15–18 |
823 |
568 |
|
18–21 |
893 |
610 |
|
21–24 |
750 |
562 |
Sursa: OPCOM
Până când România nu va învăța să păstreze energia atunci când este ieftină și să o folosească atunci când este scumpă, paradoxul va continua, iar nota de plată va fi achitată, ca de fiecare dată, de consumatori și de economie.