Jurnalul.ro Ştiri Politică România, guvernată ca o ţară în stare de urgenţă

România, guvernată ca o ţară în stare de urgenţă

de Marius Gîrlașiu    |   

Fostul premier Victor Ponta a comparat numărul ordonanţelor de urgenţă adoptate de Cabinetul său în 2015, cu cele date de Guvernul Cioloş de la preluarea mandatului. Din calculele lui Ponta, Guvernul său a emis anul trecut un număr de 52 de ordonanţe de urgenţă, în timp ce sub comanda tehnocraţilor s-au adunat aproape 70 de la începutul mandatului. Dincolo de cifre, rămâne însă efectul ordonanţelor şi constatarea că România pare într-o eternă stare de urgenţă.

”Guvernul Ponta a emis 52 ordonanţe de urgenţă în 2015. Guvernul Cioloş a emis 14 în luna decembrie 2015 şi 55 până acum în opt luni din 2016!”, a scris Victor Ponta pe facebook. Comparaţia fostului premier dezvăluie însă un subiect mult mai sensibil şi prea puţin dezbătut în spaţiul public. Abuzul de ordonanţe de urgenţă şi legiferarea prin intermediul OUG-urilor au devenit în timp o adevărată tradiţie în politica românească. Anul trecut, spre exemplu Guvernul Ponta (până pe 4 noiembrie 2015) şi Guvernul Cioloş (din 17 noiembrie până la finalul anului) au emis, împreună, 66 de ordonanţe de urgenţă. Tehnocraţii au continuat adoptarea ordonanţelor de urgenţă şi în 2016, ultima dintre ele fiind cea privind îngheţarea preţurilor la poliţele RCA pentru următoarele şase luni după criza transporatorilor. La începutul lunii, Cabinetul Cioloş a adoptat şi ordonanţa de urgenţă pentru alegerile din Diaspora care prevede suplimentarea secţiilor de vot din străinătate acolo unde este nevoie. Recent, Guvernul tehnocrat a trecut prin cea mai gravă criză de imagine de la învestirea în funcţie, după ce în spaţiul public a apărut draftul unui proiect privind modificarea Codului fiscal prin OUG, scandalul lăsându-se cu demisia secretarului de stat din ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş. Printre ordonanţele controversate din mandatul tehnocraţilor se numără cea privind interceptările realizate de SRI în dosarele penale (venită ca reacţie la o decizie a CCR) sau cea privind modificările a peste o sută de articole din Codul penal. În plus, ministerul Justiţiei pregăteşte în această perioadă un proiect de OUG privind confiscarea extinsă, proiect care reprezintă transpunerea în legislația românească a unei directive europene, al cărei termen este 4 octombrie. "Dacă vrem un buget mai mare, eu cred că e cazul să luăm înapoi ceea ce ni s-a furat. Confiscarea aceasta extinsă, ca să vorbesc foarte metaforic, nu înseamnă doar confiscarea a ceea ce s-a furat, ci și beneficiul economic pe care un bun furat îl produce”, a anunţat recent ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Ordonanţa “traseiştilor”

Guvernul Ponta s-a aflat şi el în mijlocul unor scandaluri de amploare după adoptarea unor ordonanţe de urgenţă. În august 2014, Cabinetul Ponta a adoptat aşa numita “ordonanţă a traseiştilor” care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul. Ulterior, ordonanţa Guvernului a fost declarată neconstituţională de către CCR, însă efectele sale au ajutat din plin PSD în pragul alegerilor prezidenţiale, social-democraţii transferând de la alte partide peste 400 de edili. Un alt episod controversat s-a petrecut în ultima şedinţă de guvern din 2014 când Executivul condus de Victor Ponta a adoptat o Ordonanţă de urgenţă care stabilea, printre altele, ca oricine poare renunţa de bunăvoie la titlul ştiinţific de doctor fără să dea explicaţii în cazul unor suspiciuni de plagiat.

Victor Ponta, deputat PSD: Eu v-am spus: singurul lucru mai rău decît un Guvern Politic este un Guvern de Tehnocraţi!

La 31 august a intrat în vigoare şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Astfel, indiferent de numărul de lucrări ştiinţifice publicate sau de invenţii brevetate de către un deţinut în spatele gratiilor, acesta va beneficia de o reducere de cel mult 20 de zile din durata executării pedepsei. Recordul Cabinetului Cioloş datează de la ultima şedinţă a Executivului dinaintea vacanţei parlamentare. Pe 28 iunie, tehnocraţii au adoptat nu mai puţin de 18 ordonanţe de urgenţă, asta şi din cauză că pe timpul vacanţei parlamentare, în lunile iulie şi august, Guvernul nu a putut emite ordonanţe de urgenţă. Senatul a respins atunci, în premieră, proiectul de lege care prevedea abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, însă deputaţii au adoptat proiectul, eliminând în totalitate capitolele referitoare la justiţie, cultură şi administrarea patrimoniului de stat.


Recordul Guvernului Ponta datează din martie 2015. Pentru a scăpa de acuzaţiile conform cărora adopta ordonanţe de urgenţă pe bandă rulantă, Executivul condus de fostul lider PSD a apela la un truc menit să diminueze numărul total al OUG-urilor. Astfel, Cabinetul Ponta adopta pe 16 martie 2015 un act normativ care aduna nu mai puţin de 26 de ordonanţe de urgenţă, din diferite domenii, într-una singură. În 2014, Guvernul Ponta adoptase 95 de ordonanţe de urgenţă, iar în 2013 nu mai puţin de 117. Cele mai multe ordonanţe de urgenţă, 297, au fost adoptate în cursul anului 2000 în mandatul tehnocrat deţinut de actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu. În schimb, şedinţa de guvern în care s-au adoptat cele mai multe OUG-uri datează din 14 iulie 2005, când Guvernul Tăriceanu adopta 41 de ordonanţe de urgenţă într-o singură zi.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri