Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Investitii România se înarmează: bugetului apărării se dublează în 2023

România se înarmează: bugetului apărării se dublează în 2023

de Redacția Jurnalul    |   

Bugetul apărării se va dubla în 2023, până la 7,8 mld. euro, faţă de nivelul din 2017, când era de 3,1 mld. euro. După creşteri an de an, întrebarea este cât a beneficiat industria locală de apărare de pe urma acestor majorări?

Cifrele arată că majorarea bugetului apărării nu s-a reflectat în producţia locală de armament, deşi era de aşteptat ca aceste comenzi să se îndrepte şi către producătorii locali, care, istoric, au avut o poziţie bună pe piaţa internaţională a armamentului. Astfel, cifra de afaceri din producţia de armament şi muniţii (cod CAEN 2540) a fost de 120 mil. euro în 2021, ultimele date disponibile, faţă de 160 mil. euro, în scădere cu 25%. În aceeaşi perioadă însă, alocările pentru Armată de la buget au crescut cu peste 50%.

În 2023, faţă de 2017, alocările pentru MApN se vor dubla. Primele 10 companii producătoare de armament şi muniţie, din cele 23 câte sunt în România, însumează afaceri de 100 mil. euro. Cea mai mare este Romarm SA, din portofoliul Ministerului Economiei, cu afaceri de 26 de mil. de euro. În top se află mai multe filiale Romarm, dintre care două din Cugir. La începutul lui 2022, la Cugir angajaţii au intrat în grevă, unii dintre ei susţinând că au salarii de 1.700 de lei, după 20 ani vechime la fabrica de armament.

În topul producătorilor de armament din România se află şi câteva firme cu acţionariat privat: Nova Modul, cu afaceri de circa 5 mil. euro sau Uzina Mecanică Băbeni, cu afaceri de 3,4 mil. euro.

Totuşi, comenzile locale suplimentare nu se reflectă doar în muniţie şi armament. Pe sub Arcul de Triumf au defilat şi camioane Iveco, care sunt produse la Petreşti, judeţul Dâmboviţa. Italienii de la Iveco deja au produs la noua fabrică din Petreşti mai bine de jumătate din cele 900 de vehicule din contractul cu Armata Română. Unitatea de producţie a fost inaugurată în 2020, după o investiţie de 50 de mil. de euro a italienilor.

Dimensiunea reală a comenzilor de pe piaţa din România nu este cunoscută în acest moment, pentru că singurul CAEN care reflectă doar vânzări spre apărare este cel amintit - producţia de armament şi muniţie. În aceeaşi vreme, Armata a mai cumpărat camioane Roman de la Braşov (23 în 2028, după ultimele date), uniforme de la belgienii de la Motexco din Iaşi sau turelele şi mitralierele de pe vehiculele Piranha V, care sunt produse de israelienii de la Elbit Systems în Bacău şi Măgurele.

Ministerul Apărării Naţionale nu a putut răspunde pe loc solicitărilor telefonice adresate de ZF ieri pentru date privind creşterea comenzilor industriei locale de apărare. Reprezentanţii ministerului au dat asigurări că există un impact în industria locală de apărare care a fost calculat şi că vor transmite datele actualizate.

Nu este cert care e valoarea exactă a achiziţiilor Armatei din piaţa românească. În ceea ce priveşte achiziţiile externe, lucrurile sunt mai clare. De exemplu, derulate pe mai mulţi ani, achiziţiile de import de rachete Patriot, sisteme HIMARS sau blindate Piranha V vor fi, în total, de 6,5 mld. euro. Spre comparaţie, bugetul total alocat Armatei, care include salarii şi pensii, a fost de 5,6 mld. euro în 2022 şi în 2023 va fi de circa 7,8 mld. euro. Din alocări, circa jumătate din bani merg spre salarii şi pensii, arată datele bugetare.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Cum arată industria privată de apărare

Industria privată de apărare, dar şi cu un aport al industriei publice de producţie de armament, produce în România şi vinde tehnică militară de aproape 300 mil. de euro anual către ţări precum Israel, Norvegia, Bulgaria sau SUA, dar şi în Maroc sau Afganistan, potrivit raportului Departamentului pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Cei mai mari exportatori sunt Damen (Galaţi şi Mangalia) şi Elbit Systems. Producătorul de nave Damen vinde la export tot ce produce local pe zona de nave militare. În ultimii 5 ani, Damen a construit la Galaţi 6 nave militare, toate exportate. Elbit are în România patru fabrici: două la Măgurele (Ilfov) şi două în Bacău, care exportă 95% din ce produce la nivel local.

De noi comenzi militare ar fi trebuit să beneficieze si şantierele navale, dar contractul celor patru corvete pe care Marina Română vrea să le achiziţioneze este bocat.

Damen a venit cu oferta de corvete Sigma 10514, cu proiectare şi construcţie în România. Francezii de la Naval Group au pus pe masă corvetele Gowind 2500, care ar fi urmat să fie construite la Constanţa. Francezilor le-a fost atribuit contractul din 2019, contra sumei de 1,2 mld. euro, dar rezultatele au fost contestate. Între timp, inflaţia a dus costurile de producţie mult în sus şi francezii spun că oferta nu mai rentează pentru ei.

MApN a lansat mai multe licitaţii de achiziţii de tehnică militară în 2022. Printre acestea, se află şi o licitaţie pentru drone, la care Elbit a făcut o ofertă pentru drone produse şi asamblate în România.

În acest moment, dronele produse în România se vând doar pe bucăţi, asamblarea urmând să fie făcută în ţara care le cumpără.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: armata buget aparare romania armament
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri