România îşi va asuma în faţa Comisiei Europene o ţintă de energie regenerabilă de 30,5% până în 2030, în creştere faţă de obiectivul de 27,9% estimat anterior, au declarat surse din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.
"În acest moment, lucrăm la elaborarea unui memorandum, care va fi aprobat în Guvern, după ce va fi avizat de mai multe ministere. După aprobarea în Guvern, va fi modificat Planul Naţional Integrat Energie Schimbări-Climatice, care va fi trimis Comisiei Europene. Ţinta pe care o propunem este 30,5%", au spus sursele menţionate.
România a trimis la Bruxelles, la finalul anului trecut, un draft al Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, unde ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă era de 27,9%.
Pe de altă parte, în iunie 2019, Comisia Europeană a trimis autorităţilor române un răspuns în care arată că această ţintă este prea mică, iar obiectivul României ar trebui să fie 34%.
România trebuie să trimită înapoi la Bruxelles un plan final, până la sfârşitul acestui an.
La începutul lunii noiembrie, Henrik Dam, Policy Officer în domeniul energiei regenerabile la DG Energy din cadrul Comisiei Europene, prezent la o conferinţă la Bucureşti, a afirmat că autorităţile de la Bruxelles au solicitat explicaţii României pentru a vedea de ce şi-au asumat o ţintă atât de mică.
"Am primit draftul Planului Naţional Integrat privind Energia şi Schimbările Climatice din partea României, l-am analizat cu atenţie şi am făcut câteva recomandări. În primul rând, trebuie să clarificăm care este baza, de unde plecăm din 2020 încolo, de unde vrea să plece România şi cu cât mai mult îşi propune să aibă până în 2030. România şi-a propus drept ţintă pentru 2030 să ajungă la 27,9% energie regenerabilă, ceea ce înseamnă cu 4% mai mult decât în 2020. Adică într-o perioadă de 10 ani va fi o creştere de aproximativ 4%. Considerăm că acest lucru este insuficient de ambiţios", a spus oficialul european.
Comisia Europeană a recomandat României o ţintă de 34% pentru anul 2030, aşa cum a reieşit dintr-o formulă folosită la nivelul Uniunii Europene, care ia în calcul potenţialul de resurse şi capacitatea economiei româneşti.
"Din punctul de vedere al Comisiei Europene, considerăm că această contribuţie, de 34%, este una corectă", a precizat responsabilul european.