Sectorul medical din România includea la finele anului trecut 544 de spitale, 14.000 de cabinete medicale şi peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, cu o medie de 267 de locuitori la un medic, inclusiv medici de familie, arată datele INS publicate luni.
Faţă de 2021, numărul total de unităţi medicale a crescut cu 700, la 66.000, din care 54.000 la oraş şi 12.000 în mediul rural.
Atât numărul de spitale, cât şi cel de cabinere medicale şi cabinere stomatologice au crescut uşor, în timp ce numărul de cabinete de medicină de familie s-a redus cu 26 de unităţi.
Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.
Dintre cele 704 de spitale şi unităţi spitaliceşti asimilate spitalelor, numai 351 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).
În plus, reţeaua de farmacii s-a diminuat cu 40 de unităţi, al 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, deservind, în medie, 1926locuitori/unitate.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce, în anul 2022, în mediul urban au funcţionat 13.000 cabinete medicale independente , în rural numărul acestora a fost de 18 ori mai mic (numai 728 cabinete), numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet fiind de 16 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.
În ceea ce priveşte spitalele, în condiţiile relaxării măsurilor de prevenire a pandemiei COVID-19, numărul pacienţilor internaţi în ergim de spitalizare continuă a fsot de 3,2 milioane, în timp ce 4,5 milioane pacienţi au fost internaţi în regim de spitalizare de zi, cu 1,4 milioane pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2021.
Cele mai multe internări au fost pe zona de medicină internă (13,4% din numărul de paturi), oncologie (11,4%), chirurgie (9,5%) şi obstetrică-ginecologie (6,4%).
Durata medie de internare a fost de 7,2 zile/pacient internat în spital.
Numărul de medici din sistem a crescut anul trecut cu 2.500 persoane, la 71.300 de medici.
De asemneea, au fsot înregistraţi 21.400 medici stomatologi, în creştere cu 1.400 medici; 22.700 farmacişti, în creştere cu 1.200 faţă de anul precedent; 18.900 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1000 faţă de 2021; 156.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 1.100 faţă de anul 2021 şi de 76.600 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 500 faţă de anul 2021.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,8%, de 67,2% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,2% în rândul farmaciştilor.
Numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2.518, dintre aceştia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenţi.
Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.
În anul 2022, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban.
Astfel, în mediul rural au revenit de 11 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de 5,3 ori mai mulţi locuitori unui farmacist.
(sursa: Mediafax)