România ocupă primul loc în lume la consumul de alcool pe cap de locuitor, potrivit celor mai recente estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Fiecare persoană cu vârsta de peste 15 ani consumă, în medie, 17,1 litri de alcool pur pe an — un indicator care plasează țara noastră înaintea unor state cu tradiții cunoscute în materie de băutură, precum Georgia, Letonia, Cehia sau Germania.
Ce înseamnă 17,1 litri de alcool pur
Pentru a înțelege mai ușor dimensiunea cifrei, 17,1 litri de alcool pur echivalează cu aproximativ 684 de beri de 500 ml, cu o concentrație de 5%, consumate într-un an de o singură persoană — sau, altfel calculat, cu 4,6 unități de alcool pe zi, aproape două halbe și jumătate de bere sau trei pahare de vin, zilnic. Media europeană este de 9,2 litri de alcool pur pe an, iar media mondială, de doar 5,5 litri — România depășind, așadar, atât media continentală, cât și pe cea globală, cu o marjă considerabilă.
Cum se calculează această cifră
Estimarea OMS ia în calcul nu doar alcoolul vândut și declarat oficial, ci și consumul neînregistrat — precum băuturile produse în gospodării (țuica de casă rămâne extrem de populară, mai ales în mediul rural) sau comercializate în afara circuitelor fiscale —, cu ajustări suplimentare pentru consumul turiștilor. Există și diferențe importante între metodologiile organizațiilor internaționale: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care își bazează estimările în principal pe vânzările oficiale, indică pentru România un consum ceva mai redus, de 11,7-12,3 litri de alcool pur pe persoană anual — tot cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, dar cu o metodă de calcul diferită, care nu include consumul informal.
Cine bea mai mult
Datele arată diferențe semnificative pe sexe: bărbații români consumă, în medie, aproximativ 27,3 litri de alcool pur pe an, în timp ce media pentru femei este de circa 7,5 litri — echivalentul a aproximativ 500 de pahare de vin anual, tot cu mult peste media europeană pentru femei. Berea rămâne băutura preferată de aproximativ o treime din populație, dar țuica își păstrează un loc aparte în cultura consumului, în special în zonele rurale.
Ce spun specialiștii despre riscuri
Alcoolul are un rol cauzal dovedit în apariția a peste 200 de boli, traumatisme și alte probleme de sănătate, de la afecțiuni hepatice și cardiovasculare, până la mai multe tipuri de cancer, fiind asociat la nivel global cu milioane de decese anual. Un aspect deosebit de îngrijorător semnalat de specialiști ține de vârsta tot mai mică la care apare primul contact cu alcoolul: studiul european ESPAD din 2024 arată că aproximativ o treime dintre adolescenții europeni de 15-16 ani au consumat prima băutură alcoolică la 13 ani sau chiar mai devreme, iar în cazul României, indicatorii principali privind consumul de alcool în rândul elevilor sunt apropiați de media statelor participante la studiu.
Citește și: Adio, alcool? Generația Z mută distracția de la bar la terenul de sport
România nu este singură în acest clasament regional: Republica Moldova ocupă locul al patrulea la nivel mondial, cu 14,1 litri de alcool pur pe an, iar la capitolul specific al consumului de vin, moldovenii se clasează chiar pe primul loc din lume, cu 6,8 litri de etanol pur provenit exclusiv din vin — echivalentul a 55-60 de litri de vin pe an per persoană. Datele confirmă un tipar mai larg: țările din Europa de Est domină constant clasamentele mondiale ale consumului de alcool, cu Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria și Slovacia raportând, la rândul lor, niveluri anuale de peste 11 litri pe persoană.
România conduce detașat clasamentul mondial al consumului de alcool, dar nu este singură pe podium. Următoarele cinci locuri sunt ocupate, aproape în întregime, tot de state din Europa de Est — o regiune care domină constant topurile globale în materie de băutură. Iată cine urmează, imediat după România, și ce anume bea fiecare țară.
Locul 2: Georgia — 15,5 litri/an
Cu o tradiție vitivinicolă considerată una dintre cele mai vechi din lume (unele descoperiri arheologice datează producția de vin din Georgia la peste 8.000 de ani), nu este surprinzător că vinul rămâne coloana vertebrală a culturii locale a băuturii. Georgia este adesea numită „leagănul vinului", iar metoda tradițională de fermentare în vase de lut îngropate în pământ, numite qvevri, este recunoscută de UNESCO drept patrimoniu cultural imaterial. Pe lângă vin, chacha — un rachiu tradițional de struguri, similar țuicii — rămâne extrem de popular, mai ales la sate.
Locul 3: Letonia — 14,7 litri/an
Letonia, alături de vecinele sale baltice, are un consum ridicat de alcool tare, în special vodcă, dar și bere — berea locală are o tradiție solidă, cu fabrici care funcționează de peste un secol. Specialiștii leagă nivelul ridicat de consum din statele baltice de factori climatici (ierni lungi și întunecate) și de tipare culturale de socializare centrate pe băutură, moștenite parțial din perioada sovietică.
Locul 4: Moldova — 14,1 litri/an
Republica Moldova are o poziție aparte în acest clasament: deși ocupă doar locul al patrulea la consumul total de alcool, se situează pe primul loc din lume la consumul specific de vin — 6,8 litri de etanol pur provenit exclusiv din vin, echivalentul a aproximativ 55-60 de litri de vin pe an, per persoană. Vinul rămâne parte esențială a identității naționale moldovenești, țara având una dintre cele mai vechi tradiții viticole din regiune, cu podgorii care se întind pe suprafețe extinse și o industrie de export orientată tot mai mult spre piețele occidentale.
Locul 5: Cehia — 13,7 litri/an
Cehia este, probabil, cel mai cunoscut exemplu global de „cultură a berii" — cehii au cel mai mare consum de bere pe cap de locuitor din lume, cu o tradiție berăritoare de secole și orașe precum Plzeň (Pilsen), locul de naștere al celebrei beri blonde de tip Pilsner, care a influențat producția de bere din întreaga lume. Berea este, pentru mulți cehi, aproape o instituție culturală, la fel de importantă ca gastronomia locală.
Locul 6: Lituania — 12,2 litri/an
Ultima țară din top șase, Lituania, urmează tiparul regional similar Letoniei — consum ridicat atât de bere, cât și de spirtoase, cu o piață a berii artizanale în continuă expansiune în ultimul deceniu. Ca și în cazul celorlalte state baltice, factorii climatici și sociali contribuie la un nivel de consum constant peste media europeană.
Un tipar regional clar
Dincolo de primele șase locuri, alte state din Europa Centrală și de Est — Polonia (11,9 litri), Austria (11,8), Bulgaria (11,5), Belarus (11,4) și Ungaria (11,3) — completează un tablou consistent: regiunea domină, an de an, clasamentele mondiale ale consumului de alcool. Explicațiile combină tradiții culturale puternice legate de producția locală de bere, vin sau rachiuri, prețuri relativ accesibile la alcool și, în anumite cazuri, tipare sociale moștenite din perioada comunistă, în care băutura ocupa un rol central în socializare.