România se va situa anul viitor, potrivit estimărilor FMI, pe ultimul loc printre cele 16 țări europene cu economii emergente și în curs de dezvoltare, sub Albania și Kosovo, la balanța guvernamentală netă. Indicatorul măsoară impactul activității administrației publice asupra economiei și a nerezidenților, fiind considerat de Eurostat „bilanțul schimburilor de resurse financiare dintre stat și restul lumii”. Dacă previziunea se va adeveri, numai faptul că în contextul crizei Covid-19, Comisia Europeană se arată mai îngăduitoare cu rezultatele afișate de țările membre, ne ferește să intrăm în procedura de deficit excesiv.
Balanța netă a Guvernului reprezintă, conform definiției Fondului Monetar Internațional (FMI), diferența dintre încasările statului de la economie și nerezidenți și resursele financiare puse de stat la dispoziția economiei și a nerezidenților. Acest parametru este al doilea criteriu luat în calcul de Comisia Europeană, alături de deficitul bugetar, la procedura de deficit excesiv, conform Tratatului de la Maastricht.
Locul 16 din 16
FMI estimează în raportul din octombrie că România va avea anul viitor, la acest capitol, un sold negativ de -8,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Este cel mai slab rezultat înregistrat în rândul statelor europene emergente și în curs de dezvoltare. Agenția FTSE Russell a promovat recent țara noastră de la „piață de frontieră” la „piață emergentă”, ceea ce denotă un interes sporit al investitorilor.
Pe locul 2 în acest clasament păgubos se află Turcia (-7,9%), urmată de Kosovo (-5,7%) și Ucraina (-5,2%), toate celelalte state din regiune având un sold negativ mai mic de 5%. Media celor 16 state încadrate la această categorie este previzionată la -4,4%, nivel față de care avem un rezultat aproape de două ori mai prost.
De la ieșirea din criza financiară mondială și până în urmă cu doi ani, țara noastră a avut mereu sold negativ, dar nu a depășit niciodată pragul de 3%. În 2012 și 2013 am înregistrat același sold, de -2,5%, situându-ne mai rău decât media regiunii, care a fost de -1,1% și -1,9%. Au urmat trei ani cu rezultate superioare mediei statelor europene emergente. În 2014, 2015 și 2016, România a consemnat balanțe de -1,7%, -1,4% și -2,4%, în timp ce media a fost de -1,8%, -2,5% și -2,7%. În 2017 și 2018 am raportat același nivel, de -2,8%, iar mai slab decât cotele medii ale regiunii, de -1,6% și +0,2%, anul 2018 fiind primul în care Europa emergentă a realizat o balanță pozitivă.
2019, începutul căderii
Lucrurile s-au înrăutățit anul trecut, când România a înregistrat un sever -4,6%, rezultat mult mai prost decât media regiunii, de -0,8%. 2020, anul pandemiei, ne plasează în estimări la un îngrijorător -9,6%, dar Covid-19 a lovit peste tot, astfel că două țări din această categorie afișează date inferioare: Polonia și Muntenegru au balanțe negative mai adânci de -10%. Problema este că toate celelalte țări europene emergente își vor reveni din șocul pandemic într-o măsură mai mare decât România, care se anunță în 2021 drept codașa acestei secțiuni din previziunile Fondului.
Balanța guvernamentală netă se calculează ca venituri minus cheltuieli minus investiții în active nefinanciare (clădiri administrative, echipamente, mașini etc., obiecte care generează venit ca urmare a exploatării lor).
Ce am risca în vremuri normale
Comisia Europeană anunțase în martie 2020, înainte de declanșarea coronavirusului, procedura de deficit excesiv pentru România. Ulterior, având în vedere situația internațională creată, Executivul de la Bruxelles s-a arătat mai îngăduitor față de această problemă, pentru că toate țările membre încalcă, practic, criteriile. Într-o situație normală, un stat aflat într-o astfel de poziție trebuie să își asume un plan de măsuri pentru remediere și să raporteze periodic progresele făcute. Dacă îmbunătățirile așteptate întârzie să apară, pot fi aplicate sancțiuni care pornesc de la amenzi și ajung până la retragererea fondurilor europene.
Toți vecinii noștri stau mai bine
Dintre vecinele noastre, Bulgaria, Ungaria și Polonia au statut de economii emergente, conform clasificării FMI. Pentru balanța netă, Bulgaria are estimări de -2% din PIB în 2020 și -1,1% din PIB în 2021, iar Ungaria stă, de asemenea, mai bine decât România, cu previziuni de -7% și -5,7%. Polonia se prezintă cu o predicție dramatică pe anul acesta (-10,5%), dar urmează să recupereze anul viitor până la -4,3%. Cehia și Slovacia, în schimb, se regăsesc la stadiul de economii avansate. Pentru Cehia, FMI proiectează balanțe negative de -7,3% în 2020 și -4,3% în 2021, iar pentru Slovacia, de -8,8% și -4,6%.
