Cu toate acestea, doar 1,3% dintre aceste clădiri beneficiază anual de renovare medie, în timp ce în sectorul nerezidențial rata anuală de renovare medie este de 1,9%. La nivel național, 8 din 10 clădiri (77% din totalul fondului construit) au nevoie de renovare energetică. Per total, România ar avea de reabilitat energetic 340.000 de clădiri, din care aproape 310.000 sunt imobile rezidenţiale.
Aproximativ 30 de milioane de clădiri din Uniunea Europeană sunt încadrate în clasa energetică G, având performanțe foarte slabe. Potrivit unei analize realizate de Allianz Trade, pentru ca UE să-și atingă obiectivul de a renova 2% din clădirile încadrate în această clasă, sunt necesare investiții anuale de 0,5% din PIB-ul comunitar. Astfel, la nivel comunitar, în fiecare an ar trebui renovate cel puțin 5 milioane de clădiri, mai mult decât dublu față de cele 1,75 milioane renovate în 2021. De asemenea, ar trebui instalate anual 5 milioane de pompe de căldură, în special pentru a înlocui sursele care folosesc combustibili fosili, și pe încă 5 milioane de acoperișuri ar trebui montate panouri fotovoltaice.
Deficit de finanțare de 47 mld. euro
Pentru a asigura însă renovarea a 5 milioane de clădiri pe an, UE-28 (inclusiv Regatul Unit) ar trebui să suplimenteze fondurile alocate cu 47 miliarde euro. În sectorul rezidențial al UE investițiile în renovări energetice ușoare costă anual aproximativ 200 de miliarde de euro, la care se mai adaugă 300 de miliarde de euro pentru renovări non-energetice. De asemenea, alte 200 de miliarde de euro se investesc în renovarea clădirilor nerezidențiale.
Directiva „nZEB”, doar pentru 1% din clădiri
Directiva privind performanța energetică a clădirilor impune ca din 2021 toate clădirile rezidențiale noi respecte standardul „nZEB”, ceea ce înseamnă că ele folosesc aproape atât de multă energie cât produc, iar această energie provine din surse regenerabile, produse local sau în apropiere. Cu toate acestea, în fiecare an, doar circa 1% din fondul de clădiri este nou construit. Luând în considerare acest aspect, analiza citată atrage atenția că renovarea clădirilor vechi este singura variantă pentru atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5°C pentru a evita consecințele catastrofale ale schimbărilor climatice, conform Acordului de la Paris. În timp ce trei sferturi din renovări sunt legate de energie, mai mult de jumătate din acestea asigură o economie de energie mai mică de 3% pe an, prag care este considerat drept economie de energie. O altă treime constă în „renovări energetice uşoare”, cu economii de energie cuprinse între 3% și 30% pe an, iar mai puțin de 10% din aceste renovări au ca rezultat „economii medii de energie” de 30%-60%. În prezent, doar aproximativ 2% din „renovările profunde” asigură o economie de 60% pe an de energie, se arată în analiza citată.
1.400 de blocuri renovate prin PNRR
În România, rata de renovare a clădirilor este deocamdată foarte redusă. Aproximativ 53% din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970 și peste 90%, înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an. Totodată, în România, una din șapte familii se confruntă cu probleme serioase de locuit, cel mai adesea din cauza calității proaste a pereților, podelelor și ramelor ferestrelor, conform datelor Institutului Național de Statistică. Situația se va îmbunătăți însă în perioada următoare, odată cu finanțarea investițiilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Apelurile de proiecte pentru componenta Valul Renovării au fost lansate pe 1 aprilie. Bugetul este de 2,2 miliarde de euro, ajungând la 2,8 miliarde de euro prin supracontractare, iar investițiile urmăresc, în principal, lucrări de renovare energetică a blocurilor și a clădirilor publice, precum și proiecte integrate de consolidare seismică și eficientizare energetică. Din fondul inițial de 2,2 miliarde de euro, pot fi reabilitate aproximativ 1.400 de blocuri, însemnând 1,3 milioane mp, pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic și sigure în caz de cutremur. Totodată, clădirile instituțiilor publice vor putea fi reabilitate și eficientizate energetic și, astfel, vor fi scăzute emisiile de carbon. În total, va fi finanțată renovarea a aproximativ 2.000 de instituții publice prin PNRR.
Conform cercetărilor, până la 700 de milioane de tone de carbon ar putea fi stocate pe an, dacă 90% din clădirile noi din întreaga lume ar fi construite din lemn, în condițiile în care cantitatea emisă annual este de aproximativ 11.000 milioane tone de carbon (echivalentul a aproape 41.000 de milioane de tone de dioxid de carbon).
Țintele UE, prea puțin ambițioase
Țintele UE de reducere a emisiilor nu sunt suficient de ambițioase pentru a îndeplini obiectivele climatice de la Paris. UE trebuie să reducă emisiile cu 65% până în 2030, în locul celor 55% stabilite inițial, și să atingă neutralitatea până în 2040, cu 10 ani mai devreme decât era planificat. În acest context, sectorul construcțiilor ar putea juca un rol-cheie, deoarece clădirile reprezintă 40% din consumul total de energie al UE și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Există două pârghii-cheie pentru reducerea emisiilor în sectorul clădirilor: îmbunătățirea eficienței energetice și trecerea la combustibili mai ecologici. Prima, economia de energie, poate fi realizată în principal prin renovări, reducând cererea de energie cu cel puțin un sfert în următorul deceniu. Aceasta din urmă implică o electrificare completă: ponderea energiei electrice este de așteptat să crească de la aproximativ 20% la 45% (clădiri rezidențiale) și de la 45% la 60% (sectorul serviciilor) în 2050. În acest proces, ponderea gazelor naturale în producerea energiei va scădea aproape la zero.
Planul REPowerEU apasă accelerația tranziției ecologice
Noul Plan REPowerEU, introdus pentru a accelera suveranitatea energetică în urma războiului din Ucraina, va pune bazele tranziției ecologice a sectorului de construcții. Printre măsurile incluse în acest plan se numără:
-Stimularea măsurilor fiscale naționale pentru a încuraja economiile de energie, cum ar fi cotele reduse de TVA la sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic, izolarea clădirilor;
-Creșterea țintei obligatorii de eficiență energetică a UE de la 9% la 13% în 2030 față de 2020;
-Obligația de a instala panouri solare pe clădiri publice, comerciale și rezidențiale noi;
-Dublarea ratei de utilizare a pompelor de căldură, integrarea energiei geotermale și solare în sistemele de încălzire;
-Extinderea standardelor minime de performanță energetică ale clădirilor;
-Introducerea interdicțiilor naționale pentru utilizarea cazanelor pe bază de combustibili fosili în clădirile existente și cele noi;