România așteaptă în acest final de săptămână aprobarea noului PNRR, renegociat în ultima perioadă, precum și prima evaluare macroeconomică, două momente-cheie care ar putea elimina riscul suspendării fondurilor europene pentru România. Pe de altă parte, țara noastră așteaptă în decembrie o nouă evaluare a agențiilor de rating, iar rezultatul va fi un semnal important pentru investitori. Din această perspectivă, țara noastră trebuie să fie atractivă, ceea ce înseamnă că avem nevoie de infrastructură, o legislație fiscală prietenoasă și predictibilă. Din păcate, în ceea ce privește legislația fiscală, autoritățile au făcut pași înapoi și au reușit să bulverseze mediul de afaceri în încercarea de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat pentru a reduce deficitul. În principal este vorba despre introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul pe construcții speciale (supranumită taxa pe stâlp), au subliniat participanții la Conferința Națională Conferinței Naționale Income Magazine Corporate „România – între normativele europene și echilibrul bugetar”, organizată astăzi de Antena 3 și revista economică Income Magazine.
La introducerea IMCA autoritățile estimau că vor colecta circa un miliard de euro, dar realitatea este că acest supraimpozit a adus doar un miliard de lei, în schimb a făcut ca România să rateze multe investiții. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, promite însă că păstrarea acestui impozit, precum și a celui cunoscut sub denumirea de taxa pe stâlp va fi analizată în perioada următoare din perspectiva construirii bugetului de stat pe 2026, dar el a dat și o veste proastă. Renunțarea la cele două impozite se va face doar dacă se va pune altceva în locul lor, astfel încât statul să aducă la buget mai mulți bani. IMCA este de 1% și a fost introdus în 2023 pentru contribuabilii care au înregistrat, în anul precedent, o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro.
Mizele renegocierii PNRR
Problema renegocierii PNNR-ului a fost abordată în cadrul conferinței de către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „E un context deosebit pentru că și situația economică a României este deosebită – să nu uităm că suntem de cinci ani în deficit excesiv. Această problemă și condiționalitățile legate de deficitul excesiv n-au fost în acești cinci ani foarte mult în atenția publică, dar trebuie să recunoaștem că intrarea României în procedura de deficit excesiv a penalizat într-o bună măsură țara în momente-cheie și penalizează în continuare. Nu neapărat că n-ar fi și alte state europene în procedură de deficit excesiv, dar noi am intrat acum cinci ani și avem perspectiva de a ieși în alți cinci ani. Cea mai optimistă perspectivă e undeva spre 2030. Ca atare, la sfârșitul acestei experiențe vom fi petrecut o decadă în deficit excesiv, momente în care în ECOFIN deja s-au negociat foarte multe proiecte și programe importante pentru Europa și pentru România. Printre acestea, PNRR, decizii pe PNRR se iau în ECOFIN, SAFE și alte programe. Cu cât situația noastră se îmbunătățește, ajungem la acel echilibru, recunoscând faptul că suntem în deficit excesiv, dar dacă traiectoria fiscal-bugetară a României menține o direcție predictibilă de scădere a acestor deficite, programate, reconstruim această încredere. Și un prim pas îl facem în acest an. Am negociat o țintă de deficit de 8,4%, e o chestiune în acord cu CE, fără să mai surprindem cu o țintă fără să avem niște date și un dialog intensiv, și această țintă reflectă nevoile de finanțare de azi ale României, acoperind investiții foarte importante. Am reușit relocarea Autostrăzii Moldova de pe împrumut pe fonduri nerambursabile pentru prima oară, am acoperit bugete la Transporturi, Mediu, Economie, Dezvoltare, pe zona de PNRR împrumut care era epuizată. Ca atare, prin această rectificare toate aceste proiecte de investiții au fost acoperite până la final de an, și totul a fost făcut cu dialog cu CE. Nu a fost un exercițiu simplu, a durat aproape două luni, am discutat mult, am discutat cu fiecare ministru în parte să înțelegem care sunt nevoile, ce se poate face… Acest lucru s-a transpus și printr-o prioritizare a proiectelor, și era nevoie de mult timp de asta, pentru o optimizare a absorbției pe PNRR, să știm cum stăm pe fiecare proiect în parte. Acest lucru s-a transpus în noua țintă de 8,4%, care a fost imediat acceptată. În ECOFINUL care va avea loc joi-vineri vom avea și am încredere că varianta transmisă, renegociată a PNRR, va fi aprobată, și în același timp vom avea și prima evaluare pe context macro. În urma acestei evaluări dispare pericolul suspendării fondurilor europene în acest moment. E foarte important, această secure deasupra capului nostru cu tăierea fondurilor europene a existat din primul moment în care a fost investit guvernul”, a declarat Alexandru Nazare în cadrul conferinței.
Armonizarea fiscală, pe ordinea de zi
Un alt subiect major îl reprezintă armonizarea fiscală la nivel european, un proces în care România trebuie să își găsească locul, în pofida constrângerilor generate de procedura de deficit excesiv. Se discută intens dacă țara noastră mai are marjă reală de negociere sau dacă va trebui să accepte reguli impuse, urmând ca ulterior să compenseze intern efectele asupra mediului economic și bugetului de stat. „România trebuie să negocieze. E adevărat că, în mod cert, capacitatea noastră, din cauza procedurii de deficit excesiv, nu e la fel de mare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să anticipăm, nu trebuie să identificăm coaliții de state care gândesc la fel ca noi, care au aceleași obiective și care vor același lucru ca și noi, și acest lucru îl vom face”, a subliniat Nazare.
El a explicat că discuțiile purtate în ultimele ECOFIN-uri sunt orientate tocmai spre formarea acestor alianțe: „Sunt în discuții cu mulți dintre miniștrii de finanțe cu care am avut în ultimele trei-patru ECOFIN-uri exact aceste discuții de reglaj, pentru a găsi echilibru pe fiecare măsură în parte și a crea alianțele de care avem nevoie pentru anumite puncte. Acest lucru trebuie să îl facem indiferent de situația în care ne aflăm. Chiar dacă e o situație complicată, va trebui să creăm aceste alianțe”.
O altă întrebare esențială privește capacitatea României de a-și respecta ținta de deficit sau dacă strategia actuală nu face decât să câștige timp în relația cu instituțiile europene și agențiile de rating.
„În mod realist, strategia pe care am prezentat-o este o strategie în doi pași. Prezervarea investițiilor în acest an, o ancoră de stabilitate, fundația pe care trebuie să construim este creată prin măsurile luate până acum, după care consolidarea în 2026, adică revenirea de la 8,4%, unde suntem, spre 6%, prin construcția unui nou buget în acest sfârșit de an”, a concluzionat Nazare.
Strategia Guvernului: investiții și reducerea graduală a deficitului
În ceea ce privește politica bugetară, ministrul Alexandru Nazare a subliniat că Guvernul adoptă o strategie în doi pași: menținerea investițiilor în 2025, ca pilon al stabilității economice, și reducerea deficitului spre 6% în 2026, printr-o construcție bugetară mai riguroasă.
„În mod realist, strategia pe care am prezentat-o este o strategie în doi pași. Prezervarea investițiilor în acest an, o ancoră de stabilitate, fundația pe care trebuie să construim este creată prin măsurile luate până acum, după care consolidarea în 2026, adică revenirea de la 8,4%, unde suntem, spre 6%, prin construcția unui nou buget în acest sfârșit de an”, a spus Nazare.
Victor Negrescu: „Avem trei opțiuni posibile”
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a explicat concret ce poate face România în actualul context european. „Avem trei opțiuni posibile. Unu, să cerem ca mai multe din taxele vamale pe care le încasează România să rămână la noi în țară. Avem exemplu Olandei. Al doilea lucru pe care putem să-l facem este să oferim o alternativă la taxele noi europene pe care Europa trebuie să le introducă, adică în locul taxei pe tutun, o altă taxă, de exemplu. De ce nu, poate vorbim de componenta asta digitală pe anumite servicii. Și al treilea lucru pe care trebuie să-l facem noi este să ne asigurăm că banii europeni sunt în continuare accesibili, fără reguli suplimentare, aceste condiționalități sau PNRR-izarea accesării banilor europeni, pentru că acest lucru ar îngreuna accesul la resursele europene.”
Negrescu a subliniat că toate cele trei direcții sunt „de folos” și că România trebuie să creeze coaliții.
„Cred că există state dispuse să sprijine România pe aceste direcții, dar trebuie să negociem și să punem pe masă niște soluții viabile, bine documentate, să discutăm și cu mediul de afaceri în prealabil. Eu cred că România e suficient de puternică să-și impună voința la Bruxelles, din nou în interes european, dar automat și în interior”. Victor Negrescu a explicat și calendarul realist în care România trebuie să acționeze:
„Până la finalul anului România trebuie să identifice direcțiile și în ceea ce înseamnă proiectele mature, dacă e să avem niște proiecte mature, pentru că și acest punct este important, până în vara anului viitor ar trebui să avem acele proiecte mature pe care să le impunem în bugetul european.”
Laurian Lungu: „Agricultura României este la 7% din frontiera UE”
Economistul dr. Laurian Lungu, cofondator Consilium Policy Advisors Group, a abordat problema competitivității sectoarelor economice din România. „Era o completare generală, dar cu referire la agricultură. S-au făcut multe studii, dar am făcut și noi unul, și ultimul pe parte de competitivitate. Ne-am uitat la foarte multe sectoare în economia României și am luat primele trei țări din Uniune și am făcut o frontieră legat de productivitate. Și după aia am luat România, ne-am uitat pe fiecare sector unde ne poziționăm față de această frontieră. Pe agricultură suntem la 7% din frontiera UE, ca și productivitate, 7% apropo de eficiență lanțurilor de producție”. Lungu a subliniat că există un potențial uriaș de creștere, dar și o întrebare-cheie. „Ai loc să te duci, practic poți să investești și am vorbit foarte mult de rolul statului în economie aici, astăzi. Dar întrebarea mea este: dacă ai acest gap atât de mare, de ce sectorul privat nu intervine, de ce statul nu stabilește regulile clare ca să stimuleze acest lucru? Că, practic, asta este cheia.”
„Legea responsabilității fiscale o avem din 2010. În mod repetat s-a uitat de ea. Noi am ajuns aici pentru că nu s-a respectat legea. Statul nu a respectat legea. Nu am fi ajuns la deficite mari dacă atunci când am crescut cheltuielile cu pensii și salarii puneai contrapartidă pe partea de venituri. Nu s-a făcut asta, deși în lege se spune clar. Trebuie să ai responsabilitate dacă faci asta, nu poți să încalci legea la nesfârșit”.
Laurian Lungu, cofondator Consilium Policy Advisors Group:
Șocurile nu fac bine mediului de afaceri
„România nu își mai permite să spună că va face lucruri și să nu le facă”, a fost opinia lui Adrian Echert, secretar în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților.
„Chestiunea care ne-a afectat foarte mult a fost că am implementat unele politici mult prea repede, mult mai repede decât alte state. Noi ne-am grăbit, asta făcând niște șocuri în mediul de afaceri de la care se hrănește statul. Aici cumva cred că ar trebui să avem un ochi, să vedem cum putem temporiza ca să existe și niște termene rezonabile pentru ca mediul de afaceri să se poată adapta. Mă gândesc la unul la care suntem excesivi în momentul de față – e-transport, care a venit brusc și a bulversat mediul de afaceri într-o măsură în care au trebuit să angajeze alți oameni, să se dea peste cap pentru a putea să se adapteze la un lucru la care nu știu ce utilitate are. Aici apare alt lucru la noi, la comisia de buget, pentru că nu știu, cumva la noi totul e cu o întârziere. Din perspectiva mea acest exemplu poate ajuta mediul de afaceri să mai debirocratizăm. E-transport pentru bunurile care nu au risc fiscal e o măsură care a fost excesivă și bulversează mediul de afaceri. Problema nu e neapărat situația în care suntem ci deficitul de încredere. Nu deficitul bugetar de care nu beneficiază România pentru că a avut niște guverne care au promis tăieri de cheltuieli, lucruri care nu s-au întâmplat. Comisarul european Dombrovskis ne-a spus săptămâna trecută că România nu își mai permite să spună că va face lucruri și să nu le mai pună în practică. Aici trebuie lucrat și misiunea Ministerului Finanțelor este una destul de grea”, a declarat Adrian Echert în cadrul conferinței.
Prin natura sa, creșterea fiscalității se duce în preț și deteriorează consumul, duce la creșterea evaziunii fiscale. Aici vorbim de aberații fiscale de lumea a III-a, precum IMCA și taxa pe stâlp. (…) Cea mai sănătoasă creștere a Produsului Intern Brut este să ai o creștere a exporturilor mai mare decât a importurilor.
Cristian Păun, profesor universitar ASE