Întrucât s-a reușit redresarea economiei și s-a înregistrat creștere în 2021, comparativ cu 2020, Guvernul României va trebui să ceară diminuarea alocării, astfel că a mandatat MIPE să facă propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune.
Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză.
Ministerul de Finanțe arată, la rândul său, că sunt în dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ca cererea a II-a de plată să fie achitată integral, iar la acest moment „aceasta este singura optiune luată în calcul”.
„Rolul MIPE este de a oferi predictibilitate printr-o relație apropiată cu Executivul European și de a sprijini instituțiile responsabile pentru implementarea în bune condiții a Planului. Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, astfel că a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune, dar nu este definitivată o listă finală în acest sens. Așadar, nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții”, potrivit Ministerului de Finanțe.
Conform regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanțării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art.11, alin (2): „Calculul contribuției financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021”.
Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
„Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022. Pentru a intra în vigoare aceste modificări, pentru toate statele membre vor trebui adoptate noi decizii de punere în aplicare a Consiliului actualizate, în conformitate cu prevederile articolului 18, alin. (2) din regulamentul 241/2020: „După ce Comisia pune la dispoziție pentru alocare cuantumul menționat la articolul 12 alineatul (3), un stat membru poate actualiza și transmite planul de redresare și reziliență menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2)”. În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro”, adaugă Ministerul de Finanțe.
Este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19.
În privința modului în care va avea loc actualizarea, MF arată că la sfârșitul lunii februarie 2023 a fost aprobat noul regulament european privind amendarea regulamentului inițial al Mecanismului de Redresare și Reziliență. Această modificare vine în contextual noilor realități de la nivel european, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucraniei, cu scopul de a realiza investiții verzi.
În luna martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU, recomandarea fiind ca modificările planurilor în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU să se realizeze concomitent cu alte actualizări necesare urmare diminuarii alocării aferente componentei de grant, dar și a ajustărilor de preț din cauza creșterii prețurilor, respectiv inflației, aspect ce conduce la necesitatea redimensionării unor ținte asumate în cadrul planurilor.
Conform orientărilor CE, printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse, se numără creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare; creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză; adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare; modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.
În urma mandatului primit, MIPE a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR care să nu crească riscul de implementare a investițiilor din cadrul PNRR. Pentru ca selectarea investițiilor care să fie cuprinse în diminuarea de grant să fie cât mai puțin intruzivă asupra implementării Planului, s-a ținut cont de următoarele aspecte: să nu se elimine reformele din plan; să nu afecteze prioritățile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri; să nu afecteze contribuția la recomandările specifice de țară (RSȚ); să nu afecteze procentele minime de contribuție la tranziția digitală (20% din total alocare) și neutralitatea climatică (37% din total alocare); să fie diminuate investițiile care pot fi transferate / continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune; să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investițiilor.
Potrivit calendarului de implementare PNRR, România a avut de îndeplinit 51 jaloane și ținte cu termen de realizare trimestrul I si trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă către Comisia Europeană la finalul anului 2022.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.