Jurnalul.ro România inteligentă România pregătește un program național de screening pentru diabet

România pregătește un program național de screening pentru diabet

de Adrian Stoica    |   

În România sunt diagnosticate în prezent 1,3 milioane de persoane cu diabet, dar numărul real al celor care suferă de această afecțiune este aproape dublu.

Ultimul studiu privind incidența diabetului în țara noastră a fost făcută acum 10 ani și este nevoie de adaptarea cifrelor la noua structură demografică și la obiceiurile de viață și alimentație ale românilor.

Un nou studiu în care se sondează existența diabetului zaharat de tip 2 se află deja în derulare la nivel național și datele vor fi disponibile în primăvara anului viitor. Este nevoie de noi date privind incidența diabetului pentru ca autoritățile să-și calibreze bugetele și intervențiile viitoare pentru combaterea acestei afecțiuni, au subliniat participanții la Conferința România Inteligentă „DIABET FĂRĂ COMPLICAȚII - PARTENERIAT PENTRU UN VIITOR SĂNĂTOS”, organizată ieri de Antena 3 CNN, membră a grupului Intact Media Group. În cadrul acestei dezbateri cei prezenți, reprezentanți ai instituțiilor din domeniul sănătății, medici specialiști, organizații neguvernamentale, reprezentanți ai pacienților și ai industriei farmaceutice, au căutat să identifice soluții pentru intensificarea informării și educării copiilor și tinerilor pe tema pericolului reprezentat de obezitate și diabetul zaharat, îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu diabet și prevenirea complicațiilor. Evoluția diabetului și previziunile pentru anii următori arată că incidența acestei boli va continua să crească. Vorbim deja despre o problemă de interes național, iar gravitatea situației este completată de multitudinea de boli pe care le dezvoltă bolnavii de diabet și vorbim aici, în special despre afecțiunile oculare, insuficiența renală, afecțiunile cardiace, obezitatea etc.  

Anul viitor România ar putea introduce un program național de screening pentru descoperirea precoce a diabetului, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în intervenția sa. Aceasta face parte dintr-o strategie națională mai amplă de screening și prevenție, pentru care se lucrează deja la o primă variantă care ar urma să fie gata până la sfârșitul acestui an. El a subliniat că astăzi costurile generate de diabet pentru sistemul medical sunt foarte mari, din cauza bolilor asociate. 

 

Diabetul, una dintre prioritățile CNAS

„Casa de Asigurări de Sănătate, după cum am semnalat în presă în ultima perioadă, este în plin proces de transformare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Desigur, diabetul este unul dintre cele mai mari programe curative pe care CNAS le derulează. Are un buget consistent - întregul buget al programelor de sănătate este de 14 miliarde de lei, iar în ceea ce privește diabetul zaharat, sunt o serie de materiale, echipamente și, mai ales, medicamente care se decontează din acest program”, a declarat dr. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oficialul a precizat că prioritățile instituției vizează o relație mai directă și mai eficientă cu pacienții, dar și simplificarea circuitelor administrative, astfel încât accesul la tratament să fie mai rapid și mai sigur. „Probabil principala măsură pe care o avem în vedere în perioada imediat următoare este să ne deschidem și mai mult spre pacient și să îmbunătățim circuitele administrative. Iar aici există, desigur, solicitări din partea pacienților și a asociațiilor de pacienți, pe care încercăm să le punem în practică în perioada imediat următoare”, a adăugat președintele CNAS. 

 

Se lucrează la Registrul de diabet

Înființarea Registrului Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet este o inițiativă a Comisiei naționale de diabet și a Ministerului Sănătății care se va finaliza în perioada următoare. Datele medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat vor fi înregistrate într-o bază de date unică la nivel naţional, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate. S-a ajuns deja în faza de organizare a licitației pentru realizarea registrului, iar odată ce el va fi disponibil, va fi reunit cu registrul global de diabet, a declarat în cadrul conferinței conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, președinta Comisiei de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice din Ministerul Sănătății.  

 

Trebuie acordată atenție mai mare prevenției în școli

În cadrul conferinței au fost prezentate și soluții pentru o informare mai bună și la timp a copiilor și adolescenților despre pericolul reprezentat de diabet și obezitate - un subiect care, potrivit specialiștilor, trebuie tratat constant, nu punctual. 

„Noi discutăm despre intervenția în școală, dar trebuie și cuantificat acest efort într-un final. Noi vorbim de o teorie, dar nu real, ce se întâmplă după aceste acțiuni - și au fost nenumărate. Eu, personal, am avut trei ani de zile un astfel de program în derulare. Dacă nu menții o constantă și dacă nu faci o retenție a indivizilor în programul respectiv, nu are beneficiu pe termen lung. Prevenția se face continuu, nu pe bucățele și nu separat, deci ea trebuie să aibă o continuitate în exercițiul său, astfel încât să-și arate și beneficiul. Educația în școală, ca materie obligatorie, este esențială. Dar ne referim la o categorie de populație care frecventează școala, pentru că există și o categorie importantă de copii care nu ajung la școală - și am văzut anul trecut un studiu care pe mine m-a impresionat. Pe de o parte, copiii care nu ajung la școală, iar cei care ajung din familii defavorizate, masa pe care o primeau în acel program era singura masă pe zi. Noi nu discutăm doar de copiii din orașe sau din centrele urbane, discutăm și de o zonă care trebuie acoperită și unde subiectul este invers

conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, președinta Comisiei de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice din Ministerul Sănătății 

 

„Ora fără diabet. Parteneriat pentru un viitor sănătos”

Antena 3 CNN a demarat campania „Ora fără diabet. Parteneriat pentru un viitor sănătos”. Prima etapă a campaniei a avut loc zilele trecute într-o școală din orașul Pantelimon, din județul Ilfov. În cadrul ei au fost organizate o serie de activități în care copiilor li s-a explicat de ce este important să trăiască sănătos. Demersul este susținut de Asociația Plan B și Asociația Română de Diabet și se derulează în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov. Campania de educație și prevenție va continua în școlile din județul Ilfov, după care se va muta în alte zone ale țării.

România ocupă locul întâi în Europa la obezitatea infantilă. Există o interdependență între diabetul zaharat de tip 2 și obezitate.

 

Costul dezvoltării unui medicament pentru diabet, 1,3 miliarde de dolari

Prezent la dezbateri, Attila Fejer, director general Cluster România, Bulgaria și Regiunea Adriatică Eli Lilly, a abordat, în cadrul expunerii sale, complexitatea și responsabilitatea industriei farmaceutice în lupta cu diabetul. „Rolul industriei farmaceutice este unul multifactorial și multimodal. În primul rând, începe în laborator. Ca să avem un medicament nou aprobat pentru diabet, se pleacă de la 10.000 de molecule care se cercetează la nivel de laborator, trecând prin diferitele faze ale studiilor clinice. Într-o durată de 10 ani de zile se ajunge, într-un final, la un medicament aprobat, iar costul dezvoltării este undeva estimat la 1,3 miliarde de dolari în medie. Deci aici începe rolul nostru”, a explicat Attila Fejer. Acesta a subliniat că, odată aprobat un medicament în Europa, următorul pas este accesul pacienților la tratament, proces care presupune două mari provocări: rambursarea rapidă și asigurarea stocurilor necesare. „Odată un medicament aprobat în Europa, următorul pas, din punctul nostru de vedere, este asigurarea accesului pacienților la aceste tratamente. Pe vremuri era o singură componentă. În ultima perioadă apar însă dificultăți pe încă un segment. Primul, cât de rapid reușesc autoritățile să intre în susținerea acestor medicamente și să le ramburseze total sau parțial pentru pacienții care au nevoie. Doi, tocmai din cauza cererii uriașe care se întâmplă la nivel global, au apărut și probleme de producție și de aprovizionare, și cred că și aici industria are un rol foarte mare”, a mai precizat reprezentantul Eli Lilly. Fejer a atras atenția și asupra întârzierilor din procesul de punere pe piață în România.

„Timpul mediu de așteptare este undeva la 2 ani și patru luni în România, din momentul în care un medicament este aprobat la nivel european. Noi, în general, și vorbesc aici mai mult în numele companiei, din momentul în care aprobarea europeană există, punem pe piață medicamentul, chiar dacă inițial este contra cost. Asta am făcut și cu ultima generație de medicament pentru tratamentul diabetului. Bineînțeles, colaborăm cu autoritățile pentru a găsi variante de rambursare”, a mai adăugat acesta.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri