Jurnalul.ro Special Problema corvetei românești: plutește, dar n-are cu ce să tragă 

Problema corvetei românești: plutește, dar n-are cu ce să tragă 

de Adrian Stoica    |   

România s-a alăturat proiectului European Patrol Corvette (EPC), devenind cel mai nou membru, alături de Italia, Franța, Spania și Grecia. Steagul României apare acum alături de aceste țări pe site-ul oficial al Cooperării Structurate Permanente (PESCO) a Uniunii Europene.

Proiectul European Patrol Corvette își propune să dezvolte o navă de aproximativ 110 metri lungime și un deplasament de aproximativ 3.000 de tone. Aceasta pare să fie acum noua șansă oferită României pentru a-și dota Forțele Navale cu corvete, după alte două tentative ratate. Deși nu se dau detalii despre includerea țării noastre în acest proiect, țările participante vin cu 28 de milioane de euro pentru susținerea primei faze a inițiativei. În 2016, Guvernul de atunci punea pe masă programul pentru dotarea cu aceste nave, dar s-a renunțat la el. Ulterior, în 2019, se desemna asocierea dintre gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa pentru construcția lor, dar contractul nu este semnat nici astăzi.

 

Noile corvete care se vor construi în cadrul acestui parteneriat european vor avea un design modular, capacitatea de integrare flexibilă a senzorilor și a armelor permițându-i să îndeplinească o gamă largă de roluri în funcție de cerințele utilizatorului, dezvăluie site-ul dedicate industriei militare defence-industry.eu, dar detaliile despre nivelul de participare al României nu au fost încă făcute publice. Cu toate acestea, Marina Militară Română operează în prezent o serie de corvete și fregate vechi, ceea ce face din Corveta Europeană de Patrulare un potențial candidat pentru înlocuirea lor, mai spune publicația electronică.

 

Cu ce ar putea participa România

 

Pe lângă susținerea financiară a proiectului, țara noastră ar putea veni cu experiența sa în construirea corpurilor de navă. Acestea ar putea fi realizate la șantierele navale de la Brăila, Galați, Mangalia și Constanța. De exemplu, la Șantierul Damen din Galați se construiesc acum două corvete pentru marina militară pakistaneză, ele urmând să fie gata în 2024, după ce în 2020 au fost finalizate alte două corvete. Pe de altă parte, industria de apărare ar putea participa cu unele dotări de armament ale viitoarelor corvete, dar aici oferta este limitată, pentru că ea nu mai produce multe lucruri, au declarat pentru cotidianul Jurnalul surse din industria de apărare. „Nu mai facem tunuri, dar în schimb am putea livra mitralierele de calibru mare, care să fie montate pe nave. Deocamdată nu se știe ce armament se dorește să fie montat pe aceste corvete. În funcție de ce se dorește, vom vedea ce putem și noi livra, dar, oricum, oferta noastră pe această zonă s-a subțiat puternic, din cauza anilor scurși în care industria de apărare a fost neglijată”, au mai spus sursele citate. 

 

După 4 ani, „Corveta multifuncțională” încă așteaptă

 

Dorința României de a achiziționa corvete este una mai veche, dar până acum aceasta nu s-a materializat. Anul acesta se împlinesc patru ani de când asocierea dintre gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa a fost declarată câștigătoare a licitaţiei pentru programul militar românesc „Corveta multifuncțională”, dar contractul nu a fost semnat. Conform programului, a cărui valoare era de peste un miliard de euro, ar fi trebuit construite patru corvete din clasa Gowind 2500, care trebuiau să ajungă în dotarea Forțelor Navale Române. Potrivit datelor contractuale, construcția trebuia să se facă în România, în decurs de șapte ani, în baza unui transfer de tehnologie pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor. De asemenea, prima navă trebuia livrată Forțelor Navale la trei ani de la semnarea contractului. Acest lucru ar fi făcut ca astăzi România, în plin război la granițele noastre, să aibă cel puțin o corvetă nouă în Marea Neagră. Fost ministru al Apărării, Vasile Dîncu spunea că le-a oferit patru termene celor de la Naval Group pentru a lua o decizie (februarie 2022, aprilie 2022, iulie-august 2022, octombrie 2022), iar în final a susținut că în luna noiembrie este aşteptată o delegaţie a companiei franceze pentru a semna contractul. Și acest ultim termen a trecut fără să se întâmple ceva.

 

România a mai avut o tentativă în 2016

 

În 2016, în timpul Guvernului Cioloș, era adoptată Hotărâre de Guvern nr. 906 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. „Cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa «corvetă», cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile. În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă. În aceste condiţii, dotarea Forţelor Navale Române cu patru corvete multifuncţionale noi, moderne, interoperabile cu navele din dotarea altor state membre NATO, adaptate misiunilor actuale, constituie o necesitate strategică ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viaţă a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forţelor navale române certitudinea operaţională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung”, se arăta în nota de fundamentare a hotărârii. Pornind de la aceste realități, actul normativ preciza că au fost analizate 13 modele de corvete, dar cel mai bun pentru marina noastră militară era considerat modelul SIGMA (Ship Integrated Geometric Modular Design Approach). Printre avantajele acestei nave se număra și faptul că ea putea fi realizată şi integrată la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., care face parte din Damen Shipyards Group, companie care a mai construit nave din această clasă. În aceste condiții, nava produsă în România urma să aibă și cea mai scurtă perioadă de realizare, asta însemnând 3 ani pentru prima corvetă și 7 ani pentru gruparea de 4 corvete. Astfel, contractul pentru realizarea navelor era atribuit, prin încredințare directă, șantierului din Galați al companiei Damen Shipyards Group. Acest lucru ar fi permis ca astăzi, într-o perioadă în care în Marea Neagră s-au amplificat tensiunile ca urmare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Forțele Navale Militare să aibă în dotare patru nave moderne. Ulterior, în 2016 Parlamentul nu a fost de acord cu această procedură, iar în 2018 Guvernul Dăncilă a decis scoaterea contractului la licitație.

 

„Astfel, prin realizarea în România a lucrărilor de construcţie şi dotare a corvetelor, se consolidează/dezvoltă infrastructura şi expertiza la nivel naţional pentru executarea lucrărilor de construcţie şi dotare a navelor militare, de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă, dar şi de mentenanţă pentru alte tipuri de nave ale forţelor navale române, în timpul cel mai scurt, în volum complet, cu respectarea cerinţelor de calitate conform standardelor NATO, pe timp de pace, dar şi în situaţii de criză şi la război, asigurându-se securitatea aprovizionării cu privire la aceste activităţi. În România, singurul şantier naval care deţine infrastructura şi expertiza necesare construcţiei şi dotării unei corvete este Şantierul Naval Damen Galaţi S.A, în cooperare cu Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, şantiere din cadrul Damen Shipyards Group-Olanda. Acest şantier a dezvoltat în România o capabilitate industrială extrem de consistentă în domeniul construcţiei de nave militare şi deţine personalul înalt calificat şi specializat pentru desfăşurarea activităţilor specifice”.

 

din Hotărârea de Guvern nr. 906/29.11.2016


 

Cum arată proiectul EPC

 

Proiectul European Patrol Corvette a fost selectat în iulie 2022 de către Comisia Europeană, Executivul de la Bruxelles participând cu 60 de milioane de euro la susținerea primei faze a proiectului care a început în 2023. Celelalte patru țări participante la realizarea proiectului, Italia (națiune-lider), Franța, Spania și Grecia, vor participa fiecare cu câte 28 de milioane de euro, iar lor li s-au mai adăugat, doar în calitate de finanțatori, nu și de participanți la proiect, Danemarca și Norvegia, țări care vor participa fiecare tot cu câte 28 de milioane de euro. Cele patru companii implicate în acest program sunt Naviris, un joint venture între Fincantieri și Naval Group, în calitate de industrie coordonatoare, Fincantieri, Naval Group și Navantia. Conform documentației întocmite de Comisia Europeană în iulie 2022, în urma selecției a 61 de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, echipa industrială condusă de Naviris mai vedea participante la realizarea acestui proiect companiile grecești Feac, Hydrus Prisma electronics Abee și Terra Spatium Ae Proionton kai Ypiresion Geopliroforikis Kai Diastimatos, companiile norvegiene Stadt și Vestdavit, precum și danezii de la SH Defense and Force Technology. Conform intențiilor anunțate, se așteaptă ca proiectarea navei de bază să evolueze în două platforme principale. Una va fi dedicată, în principal, activităților de patrulare și este vizată de marinele militare franceze și spaniole, iar a doua ar urma să se concentreze mai mult pe operațiuni de luptă, acestea fiind îndreptate spre Italia și Grecia. Prima navă, într-o variantă nespecificată deocamdată, ar urma să fie gata în 2027.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: romania proiect epc corvete
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri