Peste 3,4 milioane de români sunt plecaţi din ţară, iar alte 4 milioane nu vor să muncească sau să meargă la şcoală, deşi au vârste cuprinse între 15-65 de ani. În aceste condiţii, firmele îşi găsesc din ce în ce mai greu angajaţi şi investitorii străini au început să ocolească România. Pe termen scurt, singura soluţie pare a fi aducerea de muncitori din Republica Moldova, Ucraina sau chiar din ţările asiatice.
Numai 400.000 de oameni, din cei inactivi, declară că ar fi dispuşi să muncească dacă le-ar da cineva un loc de muncă, restul nici nu vor să audă de aşa ceva. “Un procent atât de scăzut se datorează probabil, în bună măsură, percepției unui cost de oportunitate prea ridicat atașat renunțării la asistența socială în favoarea unui loc de muncă, respectiv diferența dintre ajutorul social și salariu, timpul liber sacrificat”, arată un raport al Băncii Naţionale a României. Acesta mai relevă că nu trebuie ignorat faptul că jumătate dintre aceste persoane trăiesc în mediul rural, în multe cazuri slab conectat la rețeaua de transport, dar şi cu posibilitatea de a-şi asigura o parte din hrană din autoconsum.
6 ani ar fi necesari pentru trecerea acestor persoane în rândul populaţiei active presupunând că acestea ar fi motivate să caute un loc de muncă, arată studiul BNR.
Însă şi dacă mâine ar fi fost motivați să muncească sau informați cu privire la locurile de muncă vacante, mulţi dintre aceşti oameni inactivi nu ar putea să corespundă cerințelor angajatorilor, în absența unor cursuri de reprofesionalizare. Studiul BNR arată că 60 la sută din inactivi au doar studii gimnaziale sau o școală profesională, iar perioada mare de stat degeaba le-a deteriorat în timp şi abilităţile pe care le-au avut iniţial. Cu o rată de inactivitate de 32%, calculată ca raport între populația inactivă și cea în vârstă de muncă, România se plasează în Top 3 ţări UE, după Italia şi Croaţia.
Grupul vulnerabil, tinerii şi cei mai puţini tineri
Cel mai amplu decalaj față de Europa (și în creștere) este întâlnit în cazul persoanelor cu vârsta între 55 și 64 de ani, care reprezintă practic o treime din totalul persoanelor care nu lucrează. Rata de inactivitate pe acest segment este extrem de ridicată, circa 54 la sută, arată studiul BNR. Mai grav este că acest procent este în creştere în condiţiile în care pe plan european statele membre au realizat reforme ample pentru menținerea forței de muncă în activitate o perioadă mai îndelungată, în condițiile accentuării fenomenului de îmbătrânire a populației.
“Încercăm să convingem Guvernul să facem împreună o strategie pe termen, scurt, mediu şi lung. Pe termen mediu şi lung e vorba despre educaţie ş investiţia în dezvoltarea profesională a oamenilor, şi, concomitent, diaspora reprezintă o a doua prioritate. Dar cu cât mergem mai pe termen scurt, o să găsim măsuri de tipul cum să integrăm mai bine studenţii, cum să apropiem şcoala de firme, dar, după părerea mea, nu vom putea rezolva problema fără a redeschide graniţele către ţări non UE, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi unele ţări din Asia” Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane
Datele BNR mai arată că este îngrijorător numărul de tineri care sunt în afara sistemului școlar. “Faptul că nu sunt implicați în niciun fel de activitate, nici educațională, nici lucrativă, le diminuează substanțial șansele să devină o resursă viabilă pe piața muncii”, consideră specialiştii de la banca centrală. În plus, România are cea mai redusă pondere a tinerilor cu studii superioare finalizate din UE (25 la sută dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii terțiare încheiate în anul 2016, față de 33 la sută în Cehia sau 43 la sută în Polonia) și cea mai redusă rată a persoanelor implicate într-un proces de formare continuă (1,2 la sută din populația cu vârste între 25-64 de ani, față de 3,7 la sută în Polonia sau 8,8 la sută în Cehia în anul 2016).
15% din populaţia ţării e plecată
Emigraţia a atins un nivel îngrijorător: aproximativ 15 la sută din populaţia ţării, respectiv 25 la sută din populaţia activă, a plecat la muncă în străinătate. Este vorba despre 3,4 milioane de români tineri având în vedere că marea majoritate a persoanelor care decid să plece din ţară au vârste între 20 şi 35 de ani. Principalele state vizate de emigraţie sunt Italia şi Spania, aceste două state cumulează peste 60 la sută din numărul românilor care au emigrat, conform datelor Eurostat. România este a doua ţară din lume după rata de creştere a numărului de emigranţi anuali, conform evaluărilor Naţiunilor Unite (7,3 la sută pe an în medie în perioada 2000-2015), peste valorile altor state din regiune, precum Polonia, care a înregistrat doar 5,1 la sut