Legătura este făcută de revoluționarii conduși de Alexandru Ipsilanti, care a organizat mișcarea la Iași, fiind ales conducător al Eteriei în aprilie 1820. Excelența Sa, Ambasadoarea Republicii Elene la București, Sofia Grammata, explică semnificația multiplă a zilei de 25 martie, înfrățirea dintre cele două popoare, dar și oportunitățile de cooperare dintre Grecia și România, pe termen lung, în aproape toate domeniile.
Adrian Ursu: Ce sărbătorește astăzi Grecia?
E.S. Sofia Grammata: Pe 25 martie sărbătorim Ziua Națională a Greciei. Războiul nostru de independență împotriva Imperiului Otoman a fost proclamat la 24 februarie 1821, la Iași. A izbucnit în Peloponez, în martie 1821 și s-a extins pe întreg teritoriul a ceea ce este astăzi statul grec modern. Declanșarea războiului din Grecia este sărbătorită în fiecare an, pe 25 martie, ziua Bunei Vestiri. Războiul a răpus sute de mii de vieți, a declanșat mișcarea europeană a filhelenismului, dar, în cele din urmă, a reușit crearea și recunoașterea unui stat grec independent. Libertatea Greciei a fost recunoscută la 3 februarie 1830, prin semnarea Protocolului de la Londra, de către aceleași puteri străine care, cu câțiva ani înainte, la 20 octombrie 1822, în timpul Congresului de la Verona, pronunțaseră o declarație împotriva revoluției elene.
Adrian Ursu: În ultima lună, o delegație guvernamentală foarte importantă la nivel înalt a vizitat România. Care sunt principalele concluzii ale discuțiilor cu oficialii români și care sunt următorii pași în relația bilaterală?
E.S. Sofia Grammata: Pe 23 februarie, în ajunul războiului împotriva Ucrainei, prim-ministrul Republicii Elene, domnul Kyriakos Mitsotakis, a venit într-o vizită oficială la București. Vizita a avut o înaltă semnificație simbolică. A constituit un mesaj puternic de solidaritate și unitate între Grecia și România, în contextul acestui mediu geopolitic periculos. Prim-ministrul Greciei a fost însoțit de cinci miniștri. A avut o întâlnire cu președintele Iohannis, consultări cu premierul Ciucă, iar miniștrii au avut consultări cu omologii români, discuții amicale ample, semnificative, pe probleme de energie, investiții în ambele țări, turism, comerț și toate posibilitățile de coordonare și cooperare bilaterală în cadrul UE și NATO. A fost semnat un memorandum bilateral de înțelegere în domeniul protecției civile. De asemenea, prim-miniștrii Greciei și României au semnat o Declarație comună care reflectă așteptările mari, ambițiile pe care ambele țări le împărtășesc în ceea ce privește promovarea în continuare a excelentelor noastre relații bilaterale. Împreună putem și trebuie să facem multe!
Adrian Ursu: Companiile grecești din România devin mai semnificative ca număr și, de asemenea, ca cifră de investiții. Care sunt oportunitățile românești pe care guvernul dumneavoastră și companiile private din țara dumneavoastră le vizează pentru viitor?
E.S. Sofia Grammata: Relațiile economice și comerciale dintre Grecia și România prezintă o dinamică în continuă creștere. Pe baza proximității geografice, a relațiilor noastre bilaterale excelente, a legăturilor culturale dintre popoarele României și Greciei și a cooperării noastre strânse în domeniile investițiilor și comerțului, Grecia și România își adâncesc constant legăturile economice. Statisticile demonstrează că, în 2021, România se afla pe locul 8 ca partener de export al Greciei, întrucât volumul balanței comerciale bilaterale este în creștere semnificativă. În 2021, acesta a ajuns la 2,2 miliarde de euro, o creștere de peste 20% față de anul precedent. Investițiile grecești în România sunt vizibile, acoperă o gamă largă de activități și sectoare economice: bănci, transport aerian, producție de alimente și băuturi, comerț cu ridicata - rețele de vânzare cu amănuntul și distribuție, produse din metale feroase și neferoase și producție de materiale de construcții, servicii de sănătate și echipamente medicale, informatică, servicii de afaceri și consultanță, piața imobiliară și construcții/reparații clădiri, infrastructura publică, catering și cantine, îmbrăcăminte-încălțăminte și alte produse Industriale. Cele două țări ale noastre au mari oportunități comune. Mă pot referi la Energie (EU Green Deal, Gaze Naturale - respectiv conectarea IGB cu BRUA), Mobilitate electrică și inovare în domeniul energiei alternative în transporturi, Clustere de start-up româno-grecești din sectorul Informației, Tehnologie și domenii de comunicații. De asemenea, participarea companiilor grecești la proiecte ale Facilității Europene de Recuperare și Reziliență/ERRF.
În ceea ce privește investițiile, conform datelor oficiale din 2021, în România sunt stabilite peste 8.100 de companii cu acționariat grecesc, iar ponderea capitalului total grecesc investit, ca procent din capitalul investit străin agregat în România, a ajuns la 4,19%.
E.S. Sofia Grammata
Adrian Ursu: Privind legătura principală dintre români și greci, din punctul de vedere al schimburilor din turism, cum estimați că va fi anul acesta: mai bun decât ultimul sau revenim la cifrele anterioare pandemiei?
E.S. Sofia Grammata: Potrivit datelor Băncii Greciei, în 2019, sosirile turiștilor români în Grecia au ajuns la 1.378.000 de persoane. În primele nouă luni ale anului 2021 și în ciuda pandemiei, au ajuns la 574 de mii de oameni. Pentru 2022, se pare că vom ajunge la cifrele din 2019. Cuvântul grecesc antic „Philoxenia”, care înseamnă dragoste pentru oaspeți, derivă dintr-o abordare umanistă a lumii și a vieții. Pentru noi, grecii, turismul este mult mai mult decât o activitate economică. Este ocazia de a ne redefini și de a ne redescoperi ca ființe umane, de a ne apropia de familia și de prietenii noștri. Grecii fiind o națiune maritimă prin tradiție, văd întreaga lume ca fiind familia lor.
Adrian Ursu: Care este mesajul dumneavoastră în această zi specială pentru Grecia, către prietenii români ai poporului dumneavoastră?
E.S. Sofia Grammata: Sunt sigură că nu este nevoie să transmitem un mesaj prietenilor noștri români pentru a vizita Grecia, pentru că ei știu deja că țara noastră este un rai pe Pământ, foarte apropiat și accesibil. Așadar, doresc să abordez o altă problemă, în lumina evenimentelor tragice din ultimele săptămâni. După cum probabil știți deja, în antichitate, grecii erau împărțiți în mai multe orașe-stat. Avem în continuare o tendință de lipsă de unitate, în anumite situații. Cu toate acestea, ori de câte ori de-a lungul istoriei noastre a existat unitate, niciun dușman, oricât de puternic, nu s-a dovedit capabil să aducă națiunea noastră la supunere deplină. Istoria noastră prezintă sute de astfel de exemple: împotriva Imperiului Persan, în bătălia de la Marathon și bătălia navală de la Salamina și mai târziu, sub conducerea lui Alexandru cel Mare, revoluția noastră împotriva Imperiului Otoman, pe care o sărbătorim astăzi, victoriile noastre miraculoase împotriva Italiei fasciste în 1940 și rezistența noastră puternică împotriva Germaniei naziste. Văd Uniunea Europeană, în contextul mediului internațional modern, ca un fel de uniune de orașe-stat. Există o mulțime de elemente comune, o mulțime de interese comune între statele membre care sunt suficient de puternice pentru a înlocui uniunea de apartenență națională care a fost trăsătura comună a grecilor de-a lungul secolelor. Cred cu tărie că, dacă UE este unită, dacă lumea care este ghidată de ceea ce am ajuns să definim drept „valori occidentale” rămâne unită, niciun dușman al acestor valori nu ne poate doborî. Unitatea și solidaritatea împotriva tuturor provocărilor numeroase cu care ne confruntăm se vor dovedi victorioase.
Alexandru Ipsilanti a chemat la luptă toți creștinii din Balcani. La 17 martie 1821, grecii din Peloponez au declarat război Imperiului Otoman, iar în 25 martie, revolta a luat amploare, când episcopul Germanos din Patras a ridicat steagul revoluției peste Mănăstirea Agia Lavra din Peloponez. Strigătul „Libertate sau moarte” a devenit motto-ul revoluției.